E frumos la Dâmbovicioara, ştiţi asta mulţi dintre dumneavoastră. Iar faptul că localitatea din zona Parcului Naţional Piatra Craiului a fost declarată straţiune de interes naţional de către Guvern ne îndreptăţeşte să sperăm la investiţii masive pentru dezvoltarea turismului.
De văzut, ai ce vedea: de la chei spectaculoase, până la păşuni alpine de vis; de la trasee turistice pe creste până la peşteri şi pinteni montani care îţi taie respiraţia; de la râuri repezi până la pensiuni primitoare.
Toate sunt ca dintr-un basm, mai puţin infrastructura rutieră.
Începând cu DN73 spre Braşov care încă nu a fost reabilitat aici, iar marcajele lipsesc cu desăvârşire, până la drumurile locale care se ramifică peste tot.
Spre peştera Dâmbovicioara, de exemplu, drumul asfaltat s-a stricat pe final, iar până la cabana Brusturet nu mai mergi decât pe pământ şi pietriş; spre Sătic, drumul e de pământ şi dacă ai milă de maşină nu mai rişti să ajungi până la spectaculosul traseu care porneşte de la cabana Garofiţei Pietrei Craiului spre munte.
Turişti dornici de natură şi frumos ar fi; dacă s-ar şi investi în amenajarea unor drumuri corespunzătoare, atunci ar avea de câştigat toată lumea!
Iar dacă turiştii ar învăţa să şi respecte natura în care îşi etalează grătarele şi boxele din care răsună manele, lăsând în urma lor mormane de gunoi, natura însăşi ne va răsplăti înzecit.
Până una alta, aşteptăm drumuri decente, de nivel european, nu afgan.