Un consilier local de pe la noi, din Argeş, ales pe listele unui partid de dreapta, lucra la o instituţie subordonată Consiliului Judeţean, for majoritar de stânga. Ei, şi?! – pot spune unii. Câţi nu sunt ca el?! Bibicul era văzut ca un fel de „zmeu anti PSD”, combătea prin şedinţe, ieşea pe „sticlă” ca să facă puţină morală, iar apoi, dacă mai avea timp, se ducea la serviciu, „la stat”, unde era linişte şi bine. Carevasăzică, omul îşi lua o indemnizaţie de ales local pentru activitatea lui cu tentă de dreapta, dar şi un salariu, de dincolo, dinspre stânga. Ehe, şi ce bine era! Nu ştim exact, dar se prea poate ca pe linie politică, fiindcă interesele partidului o cereau, omul să se fi opus verbal majorărilor salariale ale bugetarilor. Pe de altă parte, însă, mai exact pe partea stângă, dat fiind interesul personal, el a fost, cu siguranţă, mulţumit de aceste creşteri de venituri. Păi, ce să facă? Să spună că protestează şi că nu ia salariul? Să intre în grevă! Zău aşa! Acum, unii se întreabă de ce şi-a dat demisia din partid şi din funcţii. Oare de ce? Curat murdar, coane Fănică!
Am întâlnit, de-a lungul timpului, şi alţi „lupi moralişti”. Unii – îmi pare rău să o spun – lucrează în presă. Ei sunt aşa-zişii formatori de opinie. Au fost şi se află la comanda unor lideri politici care le finanţează publicaţii, bloguri, site-uri. Apelează la acest uriaş compromis cei mai mulţi pentru a trăi, dar unii chiar s-au îmbogăţit pe seama lor. Şi-au luat maşini, şi-au făcut case, sunt blindaţi… Iar politicienii – fiindcă plătesc – comandă muzica… E ca la nuntă. Parcă îi şi auzim: „Din partea naşului, care ne onorează cu un contract, melodia «PeSeDe, PeSeDe, nimeni ca tine nu e!»”. Sau: „De la socrul mare – n-a mâncat, n-a băut, dar e bun de cinste – melodia «Foaie verde şi-o lulea, io-s liberal, ce pana mea!»” Curat murdar, coane Fănică!
Ne oprim, deocamdată, aici cu astfel de mizerii. Vom încheia aceste rânduri cu o „replică” peste timp la măsurile actualei guvernări, de majorare exagerată a unor salarii ale bugetarilor, care – în opinia unora – n-au acoperire în creşterea economică reală a ţării. „Dar cum îşi închipuie oamenii o reformă altfel decât cu jertfe? Orice reformă vrea să promoveze dezvoltarea sănătoasă a ţărei, a ţăranilor, a întreprinderilor. Pe lângă asta – o micşorare a bugetului (căci la casele statului, cum ştim, nu se plăteşte. Deci, stare rea) şi în special o prevenire a acelei boale bizantine a înmulţirii funcţionarilor”. A spus-o, în 1871, la vârsta de 31 de ani, în deschiderea unei sesiuni parlamentare, Titu Maiorescu, ales deputat de Piteşti şi Severin.
Or, acum, în 2017, se vede treaba că am încheiat reforma, că ne-au dezvoltat sănătos industria şi agricultura, din moment ce ne umflăm în acest fel unele salarii… Curat murdar, coane Fănică!
