Terenul, împrejumuit cu gard de sârmă ghimpată
Legile fondului funciar au creat şi continuă să creeze probleme chiar şi în cazul unor contracte de vânzare-cumpărare autentificate la notar urmate de intabulare şi înscrierea în cartea funciară. Într-o astfel de situaţie de află Bogdan Vasile Ivan, un tânăr din Drăganu, care nu se poate folosi de terenul cumpărat din cauza unui vecin care a împrejmuit întreaga suprafaţă şi invocă un drept de proprietate. În plus, acesta din urmă a deschis şi acţiune judecătorească susţinând că el şi numai el este proprietarul pe tot terenul în litigiu.
Împrejmuit cu sârmă ghimpată
„În octombrie 2016, ne-a declarat Mirela Ivan, mama lui Bogdan, am cumpărat 1.598 mp de teren în satul Dumbrăveşti pe numele fiului meu de la soţii Cristina şi Alexandru Cocea, cu intenţia ca ulterior băiatul să-şi construiască o casă. Tranzacţia a fost încheiată la notar pe baza actelor de proprietate prezentate de vânzători, inclusiv intabulare în cartea funciară. Pe 2.11.2016, OCPI Argeş, prin Biroul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Piteşti, ne-a admis cererea şi a intabulat dreptul de proprietate pentru cei 1.598 mp teren pe numele fiului. Din păcate, o lună mai târziu ne-am trezit puşi în situaţia de a constata că suntem proprietari doar în acte, nu şi în fapt. În momentul când am solicitat certificat de urbanism, pe 5.12.2016 Primăria Drăganu ne-a informat că nu ne poate elibera documentul solicitat, întrucât terenul e în litigiu întrucât o vecină a depus un certificat de grefă din care rezulta că fiul nostru a fost dat în judecată de respectiva. Mai mult, chiar am avut neplăcuta surpriză să nu putem intra pe teren, din cauză că întreaga suprafaţă era împrejmuită cu gard de sârmă ghimpată. Am sesizat poliţia cu privire la acest aspect, iar şeful Secţiei Rurale Drăganu ne-a răspuns că aspectele sesizate sunt de natură civilă, exced competenţelor organelor de poliţie şi ni s-a recomandat să ne adresăm instanţei de judecată. În acelaşi timp, ni s-a atras atenţia, pentru a nu fi reclamaţi de tulburare de posesie, să nu intrăm pe terenul abia cumpărat până ce instanţa nu va pronunţa o decizie. Tot în decembrie 2016, am solicitat primăriei să trimită la faţa locului o comisie ca să stabilească locaţia şi vecinităţile exacte, dar şi să ni se prezinte autorizaţia de construire a gardului. Timpul a trecut, iar situaţia a rămas tot neclară şi noi nu putem intra pe terenul care ne aparţine”.
Vânzătorul a prezentat actele de proprietate
Pentru a vedea cum stau totuşi lucrurile, am fost la Drăganu şi am constatat că situaţia era exact aşa cum ne-a fost prezentată. La faţa locului era prezent şi vânzătorul, care ne-a declarat că înstrăinarea s-a făcut cu respectarea tuturor prevederilor legale în materie, că femeia care invocă un pretins drept de proprietate are terenul în cu totul altă parte, mai exact peste un fost drum comunal care între timp a dispărut şi a fost creat unul nou. În dovedire afirmaţiilor sale, omul a prezentat actele cu caare a făcut dovada certă a dreptului de proprietate asupra terenului vândut. În plus, omul mai spunea că împricinata a împrejmuit ilegal o suprafaţă mult mai mare decât cea care i se cuvine şi că nu are autorizaţie de construire. Aceeaşi poziţie au avut-o şi trei martori care, în vârstă fiind, cunosc – cel puţin aşa susţin – realitatea.
Cumpărătorii (dreapta), sfătuiţi să meargă la instanţă
Nu s-a putut stabili configuraţia
În scurt timp au apărut primarul Claudiu Lucian Stan şi inginerul agricol Severică Tomescu, însoţiţi de comisarul Constantin Pascu, şeful secţiei de poliţie rurală, şi de doi martori asistenţi. Deşi convocată telefonic, cea care susţine că terenul îi aparţine, nu s-a prezentat pentru a lămuri cum stau lucrurile. Tot ce au putut face reprezentanţii administraţiei locale a fost să întocmească un proces-verbal de constatare din care rezultă că „pe terenul în litigiu există o împrejmuire realizată din bulumaci de lemn cu patru tronsoane de sârmă ghimpată ce delimitează o suprafaţă de teren arabil, respectiv o suprafaţă de păşune situate în vecinătatea gârli Bascov (…) Nu s-a putut preciza cu exactitate data când a fost realizată împrejmuirea (…) Părţile prezente au pus la dispoziţie titlurile de proprietate, împreună cu schiţele din caietul de teren pentru punerile în posesie deţinut de CLFF Drăganu. Pe baza acestor documente nu a putut fi stabilită o configuraţie certă a posesiilor, dată fiind posibilitatea unor erori privind vecinătăţile, respectiv inexistenţa documentelor cadastrale”.
Din păcate nu am putut verifica şi documentele pretinsei proprietare care, aşa cum am precizat, nu a dat curs citării telefonice. Până la urmă tot instanţa de judecată este cea abilitată să descâlcească iţele acestui caz, dar cumpărătorul, care în faţa legii este de bună credinţă până la dovada unei eventuale ilegalităţi, fluieră a pagubă uitîndu-se cu jind la bunul achiziţionat, unde nu poate intra din cauza gardului de sârmă ridicat în condiţii cel puţin dubioase.
Val. NICOLAU
