Într-un articol precedent am arătat cum Guvernul mizează foarte mult pe maşinile electrice, fără ca o infrastructură adecvată de producere a electricităţii din surse regenerabile să poată face din aceste maşini unele realmente nepoluante.
Practic, am demonstrat că actuala campanie guvernamentală „Rabla Plus”, prin care se acordă subvenţii de până la 10.000 de euro celor dornici să-şi cumpere un automobil electric, nu e altceva decât o punere a carului electric înaintea boilor pe benzină sau diesel.
Azi vom arăta cum Guvernele noastre, şi acesta, ca şi precedentele, se fac că luptă împotriva poluării ignorând total orice fel de carburanţi alternativi, pe a căror utilizare se pune mare accent în spaţiul comunitar european.
Pentru că nu doar electricitatea e o alternativă. Mai sunt şi multe altele, unele chiar mai ieftine şi mai accesibile României.
Nu-s maşini prea multe, ci şosele prea puţine
De foarte multe ori pot fi auziţi la radio ori la TV sau dând declaraţii prin ziare tot felul de oficiali ai statului, parlamentari, primari etc, care se vaită să „s-a umplut ţara de rable aduse din Occident” şi că „sunt prea multe maşini pe şosele”.
Iar din această cauză poluarea ar fi ajuns la cote greu de suportat, mai ales în marile oraşe ale României.
Adevărul, însă, e altul: România este cea mai slab motorizată ţară din Europa, conform indicatorului număr de automobile raportat la populaţie. În plus, şase din 10 cele mai slab motorizate regiuni ale Uniunii Europene se află în România, spun statisticile Eurostat.
Deci nu maşinile-s prea multe, ci infrastructura a rămas mult în urmă. Infrastructura aceea pe care toate guvernele au promis că o fac, dar n-a făcut-o niciunul, decât în proporţii insignifiante.
În plus, un alt aspect elocvent despre seriozitatea guvernelor care s-au perindat pe la Palatul Victoria: deşi mulţi se vaită de poluare, nu avem încă niciun studiu ştiinţific care să arate cât de poluată e România, cine e responsabil de poluarea excesivă, ce procent din această poluare revine automobiellor etc.
Avem doar prezumţii sau fraze sentenţioase emise de specialişti în domeniu, gen Gabriela Vrânceanu-Firea.
Actualul Guvern alocă milioane de euro pentru stimularea achiziţiei de maşini electrice, însă, neglijează total carburanţii alternativi pentru autoturisme. Şi ignoră faptul că, la nivelul Uniunii Europene, utilizarea acestor carburanţi e stimulată în majoritatea ţărilor membre.
În ţările Uniunii Europene, se investeşte masiv în în trei astfel de carburanţi: gazul petrolier lichefiat (GPL, un amestec de butan şi propan), gazul natural comprimat sau biogazul (compressed natural gas CNG, în principal metan) şi bioetanolul (E85, alcool etilic obţinut din surse regenerabile, vegetale în principal).
Folosirea GPL-ului nu e stimulată deloc
GPL-ul e prezent la noi în ţară, e adevărat. Maşinile alimentate pe GPL emit noxe care poluează cu procente cuprinse între 30 şi 50% mai puţin decât cele alimentate cu benzină sau motorină.
Însă, din punct de vedere legislativ, niciun Guvern – nici cel actual – nu încurajează folosirea GPL-ului.
Spre deosebire de ţări ca Olanda (unde se oferă posesorilor de astfel de maşini reduceri substanţiale de taxe şi impozite), Polonia (subvenţii de la stat pentru achiziţia de maşini pe GPL), Germania, Italia etc, unde fel de fel de măsuri legislative încurajează automobiliştii să folosească GPL în loc de benzină sau motorină.
La noi, unii automobilişti mizează pe GPL – aproximativ trei sferturi din taxiurile din Piteşti, spre exemplu – exclusiv din cauza preţului său mai mic decât al benzinei.
CNG-ul, ignorat total
Un alt carburant alternativ, folosit pe scară largă în Europa, e gazul natural comprimat, aşa-zisul CNG. Acesta e, de fapt, gaz metan (biogaz i se mai spune) obţinut din tot felul de deşeuri vegetale.
Gazul natural comprimat e disponibil până şi în India şi în Pakistan. Numai la noi nu.
De asemenea, România are rezerve mari de metan, fiind una dintre ţările europene cu cele mai mari zăcăminte.
Maşinile cu motoare care merg pe CNG emit cu 50-70% mai puţine noxe decât cele pe benzină sau diesel, arată studii de specialitate.
În ciuda faptului că obţinerea acestui CNG nu presupune cine ştie ce tehnologii avangardiste, scumpe, Guvernele noastre au ignorat total acest carburant ecologic.
Şi continuă să-l ignore, ca şi cum n-ar exista. Iarăşi, suntem în contratimp cu restul ţărilor europene (Germania, Franţa, Suedia), unde, de asemenea, utilizarea CNG e stimulată prin măsuri legislative adecvate, înlesniri fiscale etc.
Bioetanolul…ce-o fi aia?
În multe alte ţări europene, dar şi în altele (SUA şi Brazilia sunt campionii) e stimulată pe scară largă folosirea bioetanolului drept carburant ecologic alternativ.
Acesta se obţine industrial din trestie de zahăr sau din porumb, în principal şi înlocuieşte cu succes benzina. Un amestec de 15% benzină şi restul bioetanol poate fi găsit la benzinăriile de pe tot cuprinsul Europei.
Motor Dacia 1,6 litri, care merge cu bioetanol
Mai puţin la cele din România, unde acest carburant nici măcar nu există, oficial.
Cine se prezintă la Registrul Auto Român cu o maşină pe benzină şi bioetanol va avea surpriza să vadă că în cartea de identitate a maşinii va scrie, la rubrica respectivă, că merge doar cu benzină.
Maşinile alimentate cu bioetanol emit noxe cu 300-500% mai reduse decât cele pe benzină sau motorină, reiese din datele tehnice furnizate de constructorii de maşini care pot merge şi cu etanol.
În plus, au avantajul că pot funcţiona şi cu amestecuri variate de benzină şi etanol, fără modificări constructive majore.
Cu toate acestea, la noi acest carburant e inexistent. În restul Europei civilizate, chiar şi în Ungaria vecină, acest carburant e tot mai folosit, graţie noxelor reduse, iar majoritatea ţărilor UE oferă nenumărate avantaje de ordin fiscal celor care aleg să polueze mai puţin, cumpărând maşini care funcţionează cu bioetanol.
În Suedia, de exemplu, impozitul pentru astfel de maşini e redus cu până la 80%, iar parcarea acestora e gratuită în mai multe municipalităţi.
Dacia are tehnologiile necesare
Dintre aceşti trei carburanţi alternativi pentru autoturisme şi utilitare mici, Dacia produce deja, de ani buni, maşini care merg cu GPL sau cu bioetanol. În Franţa, de exemplu, o treime din vânzările Dacia sunt maşini alimentate (şi) cu bioetanol.
Dacii alimentate cu CNG încă nu se produc, dar cu siguranţă constructorul are tehnologia necesară s-o facă oricând. Bunăvoinţă guvernamentală să fie.
În mod ciudat, însă, astfel de bunăvoinţă din partea Guvernului nu există, în ciuda faptului că aceşti carburanţi sunt mai ieftini decât benzina şi motorina şi poluează cu mult mai puţin.
