Este eficientă administraţia locală? Dar cea judeţeană? Unii ar spune că în primăriile din Argeş, dar şi la Consiliul Judeţean bântuie spectrul birocraţiei, al lucrului „să fie” şi al suficienţei, în condiţiile în care nici salariile angajaţilor nu sunt cine ştie ce. În acest context, premierul Dacian Cioloş a lansat o dezbatere privind eficientizarea administraţiei.
Ce propune Cioloş?
Iată care sunt cele mai importante soluţii avansate de premier:
– elaborarea Codului Administrativ al României care să ducă la simplificarea legislaţiei şi eliminarea prevederilor legale paralele şi contradictorii, asigurarea unei terminologii unitare pentru aceleaşi realităţi juridice, instituţii, principii şi concepte, reducându-se riscul interpretării lor diferenţiate şi contradictorii;
– consolidarea/fuziunea administrativă voluntară pe baza unui algoritm multicriterial cum ar fi populaţia, suprafaţa, distanţa faţă de centrul noii localităţi (altfel spus, desfiinţarea comunelor mici; jumătate dintre comunele Argeşului ar dispărea, astfel!);
– consolidarea şi stimularea cooperării inter-comunale, în scopul prestării unor servicii şi/sau implementării unor proiecte în comun, inclusiv analizarea creării asocierilor de drept public cărora să li se delege furnizarea de servicii.
Ce propunem noi?
Pe de altă parte, sunt utile şi unele soluţii cum ar fi:
– reducerea birocraţiei prin înfiinţarea de birouri unice unde să fie emise avize;
– reducerea timpilor de aşteptare pentru autorizaţii şi avize;
– o mai mare transparenţă în privinţa cheltuirii banilor publici;
– simplificarea procedurilor de achiziţie publică şi reducerea termenelor, precum şi îngreunarea accesului firmelor la contestaţii fără temei;
– monitorizarea serviciilor de utilitate publică;
– comasarea localităţilor doar în jurul unor centre puternice din punct de vedere economic, şi nu la întâmplare (dacă tot se doreşte comasarea unor localităţi, nu vedem de ce, de pildă, localităţile Moşoaia, Bradu, Ştefăneşti, Mărăcineni şi Bascov nu ar deveni cartiere ale Piteştiului, eliminându-se, dintr-un foc, structuri administrative greoaie şi ineficiente, dar şi probleme care împiedică acum transportul metropolitan).
Un aspect de care politicienii din Argeş trebuie să ia seama este regionalizarea. Cioloş aduce din nou în atenţie acest subiect şi, dacă nu vom fi atenţi, Piteştiul riscă să devină „vasal” Ploieştiului, aşa cum am pierdut deja multe instituţii deconcentrate cu caracter regional. Iată ce propune Cioloş:
– Evaluarea avantajelor şi dezavantajelor diferitelor soluţii de regionalizare, care ar putea fi decise legislativ în perioada 2017-2018 şi implementate din 2020. Criteriile pentru „desenarea” regiunilor sunt: cultural-istorice, funcţionale şi socio-economice, socio-geografice, economice, administrative, mărimea populaţiei şi a teritoriului, contiguitate teritorială etc. La acest punct trebuie spus că soluţia cea mai bună ar fi comasarea în regiuni a unui număr mai mic de judeţe (de exemplu, Piteştiul ar putea fi capitala unei regiuni din care să facă parte Argeş, Giurgiu, Teleorman şi Dâmboviţa). În caz contrar, ne-am trezi cu structuri deloc suple, mamut, aşa cum este regiunea de dezvoltare Sud Muntenia din care fac parte opt judeţe şi al cărui centru de greutate pare deplasat prea mult spre Prahova.
– Elementele cheie în finalizare procesului:
- a) stabilirea responsabilităţilor care vor fi transferate la nivel regional;
- b) stabilirea surselor de finanţare a bugetelor regionale şi implementarea unor mecanisme transparente, clare şi predictibile de finanţare. (C.D.)