Cum poate fi recunoscut un consumator de droguri?
Schimbările apărute la nivelul creierului, provocate de abuzul de narcotice, poate afecta controlul de sine al persoanei şi capacitatea de a lua decizii sănătoase. Drogurile lovesc în sistemul de comunicare al creierului, afectând modul în care neuronii trimit, primesc şi procesează, în mod normal, informaţii. Unele stupefiante au structuri similare mesagerilor creierului, numiţi neurotransmiţători, care sunt produşi în mod natural de creier, iar din cauza acestei similarităţi drogurile pot păcăli receptorii creierului, astfel activând celulele nervoase să trimită mesaje anormale.
Indicii
Din studii efectuate de-a lungul anilor, specialiştii antidrog şi medicii au identificat câteva indicii din care îşi dau seama că un pacient ajuns la camera de gardă a spitalului este consumator de droguri. Astfel, cel în cauză are ochii foarte roşii, pupilele anormal de mărite sau, dimpotrivă, contractate „ca acele de gămălie”, este ameţit şi are mersul nesigur, râde fără motiv, nu mai mănâncă ori mănâncă mai tot timpul, în special dulciuri, prezintă nervozitate, stare de agitaţie sau e detaşat şi indiferent faţă de ce se întâmplă în jurul său, are un miros specific de oţet.
În camera unui drogat pot fi găsite pipe, hârtii pentru confecţionat ţigarete, pliculeţe cu pudră albă, galbenă sau maro, cu gust amar, ace, seringi, folie de aluminiu, fiole cu apă distilată, sare de lămâie, picături pentru ochi etc.
Sevrajul
Perioada cea mai dificilă prin care trece o persoană care vrea să scape de dependenţa de droguri este sevrajul, care reprezintă răspunsul prompt al organismului atunci când persoana cu pricina încearcă să renunțe la consumarea substanțelor care au generat dependența. În funcţie de substanţa consumată, sevrajul se manifestă prin simptome specifice, cum ar fi dureri aproape insuportabile în tot corpul (osoase sau musculare), hipertensiune arterială, convulsii, halucinații, anxietate, iritabilitate (uneori sunt atât de nervoși, încât pot deveni violenți cu membrii familiei sau cu cei din jur), tremurături, senzație de greață, stări de vomă, oboseală, pierderea apetitului, insomnie, depresie, crampe abdominale, scaune diareice etc.
Specialiştii avertizează că întreruperea bruscă, nesupravegheată medical, a consumului unei substanțe care a dus la dependență, poate fi fatală!
Tratamentul
În momentul când se suspicionează consum de droguri (sau alte substanţe interzise), medicul trebuie să îi adreseze pacientului întrebări exacte, la care să ceară şi să primească un răspuns cât mai la obiect: Ce fel de substanţe consumă? De când a devenit abuziv consumul? Care este doza actuală şi care a fost cea iniţială? Care este frecvenţa şi calea de administrare a drogului? De asemenea, medicul îi evaluează pacientului starea generală, pentru a afla cât poate organismul acestuia să suporte simptomele sevrajului şi a-i stabili tratamentul de specialitate şi posibilitatea de internare.
Specialiştii încearcă permanent să identifice noi modalităţi pentru a-i ajuta pe dependenţi să scape de consumul de droguri, însă, cel puţin deocamdată, în pofida unor rezultate încurajatoare, rețeta perfectă nu a fost descoperită.
Recidiva
Programele naţionale de prevenire şi combatere a consumului de droguri încearcă să descurajeze individul de a utiliza narcotice, precum şi alte substanţe care periclitează sănătatea, în special tutun şi alcool. Multe sunt cazurile în care se abuzează de un număr mare de substanţe, varietatea lor este incredibilă, iar modul de combinare şi creativitatea unui narcoman continuă să-i uimească pe medicii. Nu este ceva neobişnuit ca o persoană să recidiveze şi să apeleze din nou la droguri, însă recivida nu înseamnă eşec, ci indică faptul că tratamentul trebuie reînceput şi adaptat fiecărui caz în parte sau că este nevoie de tratament alternativ. După cum am mai menționat și cu alte ocazii, în România nu există centre specializate în dezintoxicarea şi recuperarea dependenţilor de droguri, ci doar secţii, în câteva spitale, unde pacienţii primesc medicaţie bazată pe substitute ale stupefiantelor, menite să stopeze nevoia de drog.
Abuzul
Medicii care se confruntă cu cazuri de dependenţă spun că, de cele mai multe ori, pacienţii subestimează abuzul, indiferent de natura acestuia. Foarte rar recunosc şi declară „pe bune” ce consumă, în ce cantitate şi de când.
Deoarece consumatorii nu se prezintă la controale medicale periodice şi chiar evită orice contact cu medicii, din teama de a nu fi descoperiţi, este esenţial ca la unităţile de primiri urgenţe ale spitalelor să li se efectueze un examen fizic cât mai complet şi să li se recolteze probe de sânge şi urină pentru analize toxicologice.
