În Argeş, din totalul de 10.000 de ha cultivate cu rapiţă, doar 2.000 ha au fost menţinute în cultură, pe restul suprafeţelor – însemnând 8.000 ha – lucrările fiind „întoarse”, pentru a fi semănate, în locul acestei plante din care se scoate ulei, porumb sau floarea-soarelui. De vină pentru ravagiile din agricultură a fost vremea potrivnică, mai exact îngheţul şi grindina. De notat că, anul trecut, ploile în exces şi „băltirile” care au lovit Argeşul au atârnat tot ca nişte… ghiulele, ţinând producţia de rapiţă a judeţului tot la nivelul de jos. Aceasta a fost una dintre concluziile discuţiei purtate cu Vasile Roman, directorul Direcţiei pentru Agricultură Argeş.
Este bine măcar că, cel puţin până acum, vremea capricioasă nu a afectat culturi mult mai importante pentru Argeş, precum grâul, floarea-soarelui sau porumbul.
Şeful Direcţiei a spus că, la ora actuală, au fost semănate la nivel de judeţ, toate cele 22.000 ha de floarea-soarelui, precum şi întreaga suprafaţă de grâu (40.000 ha). Ceva „restanţe” există la porumb, dar vor fi recuperate (50.000 ha semănate, din totalul de 52.000 ha).
La floarea-soarelui, chiar şi la porumb, planetele s-au… aliniat. Campania de semănat a început de timpuriu, fiind realizată în condiţii prielnice ale vremii, calitatea lucrărilor fiind dată şi de folosirea utilajelor performante.
Dând filele timpului înapoi, Vasile Roman a apreciat că, în 2018, în Argeş au fost obţinute producţii excelente la porumb şi floarea-soarelui, iar acum doi ani, au fost atinse producţii record la grâu, orz şi rapiţă.
Extremele meteorologice din această primăvară (îngheţ târziu, grindină) nu par să fi păgubit în mod deosebit alte ramuri ale agriculurii, cum ar fi pomicultura şi viticultura. La momentul actual, specialişii în domeniu consideră că este prematur să dea un verdict. Până să rodească, pomii fructiferi şi viţa-de-vie mai au de trecut şi alte teste date de vremea capricioasă…
Un Comentariu
Savu Virgil
Dle redactor, de ce nu faceți apel către preoți, să iasă cu racla sfântuliței filoteia ca pe vremuri și ea să oprească grindina și ploile astea care distrug culturile agricole? S-ar putea face slujbe pe câmp, dacă tot plângeți de mila oamenilor, atunci de ce nu propuneți așa ceva? Pe cine serviți, ce interese apărați? De ce nu-i deranjați pe preoți cu o așa propunere, vă e frică?