M-am aflat ieri – culmea! – într-un oraş din România în care se mai construieşte ceva cu adevărat serios: la Mioveni. Până n-am văzut cu ochii mei, n-am crezut. Sau, mă rog, ştiam, dar, ca toată lumea, minimalizam opera, considerând că oraşul stă pe un sac de bani care provine din taxele de la Automobile Dacia şi că oricine, cu un astfel de suport financiar, poate face un lucru măreţ. Ei bine, nu e chiar aşa. Şi alte localităţi din ţară trăiesc de pe urma unor multinaţionale, dar un spital nou în ultimii 28 de ani nu s-a mai construit, pare-mi-se, decât la Mioveni şi în alte vreo două aşezări din România.

Am văzut construcţia, am studiat proiectul, mi-am dat seama ce dotări urmează să aibă acest spital – doar în filme şi prin Occident mai vezi aşa ceva! – am aflat cât a costat investiţia şi ce eforturi financiare mai are de făcut oraşul Mioveni în anul care vine (aproximativ 40 milioane euro), ştiu, în linii mari, ce medici renumiţi vor veni să lucreze aici, câte ambulanţe vor intra deodată la Urgenţe, başca un elicopter SMURD, aşa că am înţeles perfect emoţia primarului Ion Georgescu, omul care, ieri, trăgând cu nesaţ din nelipsita-i ţigară, ne spunea că în februarie 2019 această unitate medicală va începe să funcţioneze.

Ieri, când ne anunţa acest lucru, departe de ochii şi urechile altor ziarişti, mi-am amintit despre ultimele vorbe rostite la Piteşti de Vasile Costescu, fostul edil-şef al Mioveniului, un om extrem de vrednic şi pătimaş, care-i lăsa cu limbă de moarte viceprimarului său de atunci, Ion Georgescu, opera începută în slujba comunităţii.

Se vede treaba, deci, că „învăţăturile” regretatului primar Costescu către „fiul său” Georgescu au dat roade. Mioveniul – prin forţe proprii, în primul rând – va avea un spital nou. Reţineţi, nu Bucureştiul, nu Piteştiul, nu alt municipiu sau oraş din ţară, ci Mioveniul! Un oraş ce creşte de la an la an – şi graţie Automobile Dacia – care va crea, iată, prin această investiţie, peste 350 locuri de muncă. În ziua de azi, ştiţi foarte bine, nu e deloc puţin acest lucru!

Evident că ieri, primarul, aflat la ceas de bilanţ, a mai anunţat şi altele în 2018: că nu va umbla la taxe şi impozite (la Piteşti, de exemplu, acestea au fost majorate!), că va face o grădiniţă, că va începe construcţia unei săli a sporturilor ş.a.m.d. Dar s-a şi plâns că, de 17 ani de când e primar, nu reuşeşte, „cu banii pe masă” şi – adaug eu – cu tot PSD-ul lui aflat la putere, să introducă o conductă de gaze la Clucereasa. Deh, interese naţionale, nu locale!

Nu ştiu dacă parlamentarii de Mioveni sau guvernanţii citesc aceste rânduri – m-aş bucura să le stea puţin şoriciul în gât – dar s-ar putea să mai treacă încă 17 ani până când locuitorii din Clucereasa să aibă gaze în casă. Doar dacă – cine ştie? – primarul Ion Georgescu nu va fi propulsat de la spital direct la Ministerul Energiei sau în alt post mare la Guvern, ca să mai vindece din bolile sistemului.

Distribuie pe Facebook

Gabriel Lixandru

See Full Bio