Câteva lucruri ne-au contrariat azi la conferinţa de presă a Consiliului Judeţean. A fost mai întâi vestea că la Târgul de Turism care se deschide mâine la Romexpo, în capitală, majoritatea firmelor şi operatorilor de profil din judeţul nostru nu şi-au manifestat intenţia de participare sub umbrela Camerei de Comerţ, Industrie şi Agricultură Argeş. Doar şapte firme şi instituţii, printre care şi Primăria Mioveni, au acceptat alături de Consiliul Judeţean o ofertă care însemna un spaţiu generos de prezentare, o poziţie avantajoasă şi o chirie la jumătate.

Lasă că la acest târg ne ducem să promovăm Cetatea Poenari, închisă din luna martie din cauza urşilor, să ne lăudăm cu Transfăgărăşanul, deschis, prin lege, doar patru luni pe an, pe motiv de avalanşe, lasă că pe Muntele Ghiţu, la Moliviş, nu reuşim să facem o pârtie de schi de vreo patru-cinci ani, acolo unde am pierdut şi o finanţare, lasă că pe unele drumuri îţi rupi maşina prin gropi dacă te duci să vezi, de pildă, minunata Poiană a narciselor de la Negraşi! E-adevărat, toate acestea au fost şi încă sunt probleme cu care se confruntă administraţia judeţului, dar ele, în final, se vor lega, se vor rezolva. Deci, indiferent ce zic unii sau alţii, ele au nevoie de publicitate.

În acest context, de ce nu se îngrămădesc firmele de profil la un astfel de târg? De ce nu vin cu oferte proprietarii de hoteluri şi pensiuni? Nu cumva – au întrebat unii – fiindcă de un astfel de eveniment a fost „lipit” şi Consiliul Judeţean, iar unii asociază cu PSD-ul această instituţie? E posibil, dar într-o mică măsură. Motivele reale sunt cu totul altele.

Mulţi operatori de turism consideră că acest târg de toamnă e unul slab. Mult mai slab decât cel de primăvară şi… minuscul în comparaţie cu manifestările de acelaşi gen din vestul Europei, mai cu seamă de la Berlin. Ce-i lipseşte târgului de la Romexpo? O publicitate foarte susţinută, inclusiv prin jurnalişti străini, o organizare profesionistă a manifestării, cu zile dedicate doar partenerilor de afaceri şi altele rezervate exclusiv publicului, oferte concrete de produse finite (ce, când, unde, cât, cum) şi – nu în ultimul rând – o „şcoală de poveşti” menită să meargă la inima cumpărătorului.

În lipsa acestor lucruri, ai de toate, dar nu ai mai nimic. În opinia tour-operatorilor, târgul nostru de turism seamănă cu un iarmaroc, cu un amestec de vânzători de imagini, căutători de pliante, formaţii de muzică şi dansuri populare, obiceiuri şi tradiţii, o gustărică, dacă e cazul, başca un Dracula pe post de Vlad Ţepeş, jucat de un actor…

Or, nu (doar) asta înseamnă promovarea turismului, care, înainte de toate, ar trebui să fie o afacere foarte rentabilă în Argeş.

Distribuie pe Facebook

Gabriel Lixandru

See Full Bio