Patru ani. Atât durează, conform Constituţiei, un mandat de ales pe plan local. Nu face excepţie nici mandatul preşedintelui de Consiliu Judeţean, deşi, în anumite cazuri, acesta poate fi scurtat din motive obiective. Aşa ceva s-a întâmplat în Argeş când, ca urmare a unui conflict de interese sesizat de ANI, Constantin Nicolescu a fost nevoit să plece în 2013 de la şefia instituţiei. În locul său a fost ales fostul vicepreşedinte Florin Tecău. Întrebarea e ce s-a realizat în Argeş în tot acest timp? Promisiuni au fost multe în 2012. Dar multe au rămas doar vorbe…
Ce s-a promis?
Printre cele mai importante promisiuni lansate în 2012 figurau: construcţia autostrăzii Piteşti-Sibiu, a căii ferate Vâlcelele – Râmnicu-Vâlcea, a centurii de vest a municipiului Piteşti (proiecte de nivel naţional, care aveau nevoie de lobby intens); reabilitarea a 100 km de drumuri judeţene anual; modernizarea infrastructurii de asistenţă socială; modernizarea sistemului de sănătate; construcţia staţiunii Moliviş; construcţia staţiunilor de schi din masivul Leaota, împreună cu partenerii din Dâmboviţa; reabilitarea castrului roman Jidova, a cetăţii Oratea şi a cetăţii Poenari; reabilitarea Muzeului Goleşti; construcţia unei linii de metrou uşor pe linia Piteşti-Mioveni; construcţia unor viaducte de apă pe direcţia Nord-Sud; reabilitarea sectorului pomicol; construcţia unui spital regional; realizarea proiectului turistic „Drumul capitalelor”; reabilitarea drumului turistic Muşăteşti-Poienile Vâlsanului etc.
Ce s-a făcut?
Din păcate – sunt şi cauze obiective – multe proiecte au rămas doar pe hârtie. La capitolul reuşite putem trece, însă, următoarele obiective: reabilitarea Muzeului Goleşti; reabilitarea castrului Jidova; reabilitarea a peste 300 km de drumuri judeţene; construcţia unei unităţi de primiri urgenţe la Spitalul de Pediatrie; începerea unui proiect privind realizarea unei secţii de radioterapie; înfiinţarea secţiei de angiograf la Spitalul Judeţean; modernizarea sistemului de asistenţă socială, în special în domeniul protecţiei copilului; construcţia unei unităţi centrale pentru SMURD-ISU în regiunea Sud Muntenia cu sediul în Piteşti; modernizarea unor săli de operaţie la Spitalul Judeţean; redeschiderea unor foste spitale cu profil de centre medico-sociale; reabilitarea fostului cinematograf „Lumina”; construcţia unui nou pod la Căteasca; acordarea de burse de studiu pentru elevi şi studenţi; strângerea relaţiilor cu regiuni din Franţa şi din China.
Ce nu s-a făcut?
La acest capitol, din păcate, bilanţul nu este grozav. Iată cele mai importante nerealizări.
La nivel decizional naţional
# Autostrada Piteşti-Sibiu se află încă… pe hârtie, în mai multe variante de traseu. Deşi ni se promite că studiul de fezabilitate va fi gata în iunie, Dorin Mărăşoiu, vicepreşedinte al Consiliului Judeţean, nu crede că guvernanţii se vor încadra în termenele promise. De construcţia efectivă ce să mai vorbim? De vină pentru aceste întârzieri nu este numai Guvernul (indiferent de culoarea sa politică), ci şi argeşenii cu putere decizională care nu s-au bătut cum trebuie pentru interesele judeţului;
# S-au pierdut centre de comandă – Guvernanţii locali s-au lăsat „încălecaţi” de cei de la centru şi, astfel, Argeşul a pierdut centre regionale de comandă importante precum cele de la Finanţe, Antifraudă etc. În plus, după ce marii contribuabili au intrat direct în administrarea Fiscului central, firmele mijlocii au ajuns în subordinea directă a Finanţelor din Prahova. Oare la fel vom păţi şi când va veni vremea regionalizării? Adică vom rămâne de căruţă?
# Adio spital regional – Decizia este luată, nu se mai poate face nimic: spitale regionale vor fi construite doar la Iaşi, Cluj-Napoca şi Craiova (centre universitare de tradiţie). Piteştiul se mulţumeşte cu statutul de spital de pediatrie aparent regional (în sensul că nu mai sunt altele între Craiova şi Ploieşti!), deşi fusese găsit un teren pe strada Depozitelor pentru o astfel de construcţie;
# Transfăgărăşanul, la… şi altele – Şi când te gândeşti că anul trecut, prin vară, membrii comisiei de transporturi din Parlament şi ministrul Finanţelor, plus conducerea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale promiteau marea cu sarea pentru Argeş chiar la Valea cu Peşti! Reabilitarea Transfăgărăşanului întârzie, montarea de copertine antiavalanşă de asemenea, iar reabilitarea drumului naţional Piteşti-Câmpulung şi a drumului Piteşti-Drăgăşani s-a împotmolit în proceduri, deoarece firmele executante cer bani mai mulţi pe care CNADNR nu este dispusă să îi dea. Cu probleme sunt şi drumurile naţionale Câmpulung-Curtea de Argeş şi Piteşti-Râmnicu Vâlcea.
Proiecte cu decizie judeţeană
# Moliviş – proiect aproape ratat; construcţia staţiunii de schi a fost stopată la finalul anului trecut, chiar când ar fi trebuit să fie gata, lucrările fiind mult întârziate. Se pare că s-a pierdut finanţarea europeană, iar acum autorităţile judeţene caută soluţii pentru a găsi bani. A fost numită o nouă echipă de management, dar a intrat pe fir şi DNA! Care, se ştie, nu prea iartă…
# Staţiunile din masivul Leaota au rămas pe hârtie. Proiectele arată bine, dar avatarurile proiectului Moliviş au arătat că de la planşă la pârtia de schi efectivă e o cale mult prea lungă şi luminii s-o ajungă… Nu se mai aude mare lucru despre aceste proiecte prezentate cu mare fast;
# Cetăţi abandonate – Turiştii care ajung la Podul Dâmboviţei, pe culoarul Rucăr-Bran, se minunează de nişte ziduri de piatră care în mod evident sunt ruinele unei cetăţi – Oratea (sau Oratia, după unii). Aceasta ar putea constitui un punct de atracţie în zonă dacă ar fi reabilitată. Intenţia există, dar practica ne omoară! Noroc că s-au alocat nişte bani în cetatea lui Ţepeş de la Poenari şi fonduri europene în castrul roman de la Jidova, altfel ar fi fost jale din acest punct de vedere!
# Grădina de vară – Consiliul Judeţean îşi propusese să construiască la grădina de vară din centrul Piteştiului un centru cultural multifuncţional. A şi câştigat terenul şi construcţiile în instanţă, dar locul a rămas un tăpşan pentru gunoaie. În acelaşi registru se înscrie şi intenţia de a construi Operă şi Operetă în spatele Muzeului Judeţean. În tot acest timp, Centrul pentru Promovarea şi Conservarea Tradiţiei Populare Argeş nu are sediu (se va muta, zice-se, la fostul Cinema „Lumina”, dar până una-alta se descurcă aşa cum poate într-un spaţiu de la Colegiul Naţional „I.C. Brătianu”);
# Observator astronomic – Intenţia era să se facă un astfel de observator la Cota 2000, în Făgăraş. Intenţie a rămas!
# Metrou uşor pe linia Piteşti-Mioveni – Au venit şi japonezii să lucreze la proiect, dar s-or fi dezumflat rapid când au dat de români. Planurile sunt frumoase, dar metroul încă nu există!
# Locuinţe pentru tineri – Un alt proiect interesant a fost acela de construire, în parteneriat cu autorităţile locale din zona Piteşti-Mărăcineni-Mioveni, a unor locuinţe sociale pentru tineri. Tot pe hârtie a rămas!
# Drumuri – De bine, de rău, s-a mai mişcat ceva la acest capitol. Mai cu împrumuturi, mai cu conturile blocate, s-a mai făcut câte ceva. Probleme mari sunt însă în sudul judeţului, acolo unde legăturile rutiere lasă de dorit. Nu întâmplător în acest an majoritatea drumurilor vizate de reparaţii sunt din sud;
# Viaducte – Vedeţi vreunul? Inutil de vorbit despre ceva ce nu există! E util să vorbim despre nevoia acută de apă a oamenilor de pe platforma Cotmeana şi din sud. Şi nu mai e mult până la vară!
# Proiecte europene – Cu câteva excepţii, autorităţile judeţene au fost „maestre” la a rata proiectele cu fonduri europene: s-au dat înapoi banii pentru drumul reabilitat şi stricat de inundaţii Muşăteşti-Poienile Vâlsanului, iar pentru podul de la Căteasca este pe fir DNA; la fel şi pentru Moliviş. Mai multă atenţie nu ar strica!
# „Drumul capitalelor” – Mai toţi şefii de la Consiliul Judeţean ne-au vorbit frumos despre reabilitarea drumurilor care leagă Câmpulung Muscel de Curtea de Argeş, Piteşti, Târgovişte şi Bucureşti. Şi despre construcţia unor hanuri, popasuri turistice… S-a făcut ceva? Unde?
Ar mai fi destule de spus, dar la toată lista „neagră” trebuie adăugat şi faptul că Vila „Florica” pare imposibil de cumpărat de la proprietari, iar Centrul de Cultură „Brătianu” este în pericol. Să vedem ce ne aduc alegerile…
Autor: Claudiu Diţa
