Să vă spun ce-am pățit după ce am scris articolul „Un drăcușor și… un arhiepiscop”? Nu, mai bine nu! Că n-am pățit nimic, deși cumva mi-a fost teamă că mă afurisește arhiepiscopul, dacă vorbesc de drăcușori care-și mai bagă coada în treburile noastre cotidiene. Și, să recunoaștem, în povestea asta cu coronavirusul și-au băgat-o. De-i musai să stăm cu arma la picior, că previziunile sunt sumbre.

Încercăm să ne regăsim echilibrul, dar nu reușim. Directorul OMS vorbește de un al doilea val, în vara asta, al coronavirusului. Vor reizbucni contaminările, dacă nu stăm cu arma la picior, ca-n armată. Că tot am militarizat conducerile unor spitale, iar pe altele le-am bicefalizat. Cum s-a întâmplat la noi, la Argeș. A câștigat PSD-ul? Cred că bătălia cu politizarea continuă. E o boală care nu se vindecă ușor. Și de la Pentagon transpiră că virusul va persista vara asta. Cu excepția celor din Pakistan, SUA au oprit toate operațiunile militare, ca să nu-și contamineze combatanții. Colac peste pupăză, dl. Băsescu vine și spune că trebuie să luăm în calcul și iminența unei alte pandemii, cu un alt virus, poate chiar mai periculos decât Covid-19. Că-mi vine să țip: băi, fraților, mai opriți-vă cu previziunile astea sumbre, că ne băgați în mormânt de vii!

Motiv pentru care îmi permit să iau și eu un respiro în editorial, reapelând la dragul de arhiepiscop, care a binevoit totuși să-mi lămurească chestiunea cu minciuna admisă în textele apocrife. Dar care texte nu sunt admise în Vechiul Testament. Fiindcă ele au apărut mai târziu. Asta, pe de o parte. Iar pe de altă parte, pentru că minciuna și adevărul nu pot încăpea laolaltă într-o carte sfântă. Ajungem astfel la o problemă morală, altminteri destul de complexă, valabilă doar în scrierile multă vreme ascunse, în ideea că am chiar și dreptul să te mint, dacă așa te pot face să ajungi la adevăr. Sau, altfel spus, dacă minciuna ar putea fi folosită doar pentru a face bine. Dacă ar fi să ne luăm după manipulatori, după propagandiști, ne-am putea considera autorizați și noi, jurnaliștii, să mințim. Dar, atenție, la nivelul amănuntelor… Amănunte în care n-ar trebui să punem prea multă pasiune, că dăunează informației. Și, desigur, adevărului.

Nu intru mai mult în disputa asta, fiindcă e filosofie pură, iar pe noi ne paște totuși Covidul-19 mai abitir de cum o făceau lupanii care-mi pândeau mieii, în copilăria mea. Aș prefera mai degrabă ca interlocutorul meu să aibă un răspuns credibil la întrebarea dacă este un adevăr sau o minciună că China a răspândit deliberat Covid-ul? Căci iată se vede confruntată cu procese în care i se cer sute de miliarde de dolari pentru distrugerea a zeci de economii naționale paralizate de pandemie. Asta, în situația în care o înaltă oficialitate chineză ar fi confirmat acuzațiile americane potrivit cărora Beijingul a ordonat laboratoarelor din întreaga țară să distrugă probele de coronavirus.

Dar noi, noi ce facem între timp? Repornim economia, care nici măcar nu s-a oprit, ca să-l cităm pe președinte?

Așteptăm, azi, mâine, poimâine, cu inima strânsă, efectele celor trei zile de relaxare, fiindcă a fost un vid legislativ în care mulți dintre noi s-au scăldat cu nonșalanță? După cum mai așteptăm și câteva măsuri de susținere a firmelor închise prin ordonanțele de urgență? Măsuri reiterate în Parlament de USR. Cum ar fi, de pildă, scutirea de taxele puse pe muncă, susținerea chiriilor pentru firmele închise, protejarea resurselor interne de hrană.

Sau, mai degrabă, să lăsăm autoritatea să se discrediteze singură? Că o face mai bine decât am face-o noi, presa. Cu unele încadrări juridice unde se bâlbâie jenant, cu sutele de mii de amenzi date ilegal, cu puținele dosare DNA, cu „proștii care trebuie să pună botniță”, cu…

Asta, în ideea că și noi, presa, ar trebui să-i asigurăm cititorului dreptul la informații nedenaturate. Nu să discredităm și ce mai merge bine în țară. Dacă mai merge ceva? Că, iată, de ce să n-o spunem, guvernul ăsta al lui Orban s-a gândit totuși să acorde și niște facilități presei, considerată o „vulnerabilitate națională” pe vremea d-lui Băsescu.

Păzea, Covidul n-a plecat! Arma la picior! Pardon: masca pe față! Și, băieții de la licitații, lucrați cu mâinile curate și cu mănuși, că DNA-ul e cu ochii pe voi! Pănă la alegeri, desigur, că pe urmă și furturile se mai trec cu vederea, chiar dacă unele sunt jafuri naționale.

Distribuie pe Facebook