Institutul Naţional de Statistică a făcut publică recent o informaţie care are darul de a ne zburli părul în cap. Astfel, numărul copiilor născuţi anul trecut în România s-a situat la 188.755, cel mai redus nivel începând din 1918, an pentru care datele statistice sunt analizate. În 1918 s-au născut în ţara noastră 182.004 copii.
Rata rata natalităţii de anul trecut este cea mai scăzută în România (Vechiul Regat şi Transilvania) încă din 1871, cel mai din urmă an pentru care dispunem de date. Cristian Mijloianu, directorul Direcţiei de Statistică Argeş, ne-a declarat că la nivel judeţean nu sunt date statistice disponibile pentru tot anul 2018, acestea urmând să fie gata în jurul datei de 17 februarie. Totuşi, ne-a pus la dispoziţie seturi de date parţiale care confirmă dezastrul şi în judeţul nostru.
Un botez pe an, în satul Aluniş
„Barza aducătoare de copii” nu a poposit cu anii în unele aşezări îmbătrânite şi izolate ale judeţului. Bunăoară, în perioada 2010-2015 nu s-a născut niciun prunc în rândul sătenilor din Aluniş, comuna Băiculeşti, am aflat de la Elena Iliescu, ofiţer de stare civilă. O explicaţie există: cu mici excepţii, localnicii sunt pensionari. Actualmente, aşezarea este populată de aproximativ 300 de oameni, majoritatea vârstnici. Schimbarea s-a produs în 2016. De atunci, biserica din satul Aluniş, „abonată” doar la înmormântări, are în „repertoriu” câte un botez pe an, întrucât două familii tinere stabilite pe aceste meleaguri au procreat în intervalul 2016-2018.
Născuţi în străinătate
Anul trecut, în Băiculeşti au fost întregistrate 50 de naşteri; comparativ, acum doi ani au fost 54, iar acum trei ani, 68. Unii copii se nasc peste graniţă. Sunt şi cazuri în care familiile plecate la muncă în străinătate se întorc acasă. În 2018, ofiţerul de stare civilă a făcut circa 10 transcrieri de acte, în conformitate cu certificate de naştere emise în Spania, Germania, Grecia, Cipru şi Italia.
Mirajul străinătăţii scade rata natalităţii
La Valea Danului au venit pe lume anul trecut 14 prunci, iar moartea a secerat, în acelaşi interval de timp, 31 de vieţi. Asemenea colegilor de breaslă, primarul Vasile Preda a depistat cauza scăderii natalităţii: mirajul străinătăţii: „70% dintre tinerii din localitate pleacă peste mări şi zări. Ei îşi găsesc de muncă în străinătate, iar copiii lor se nasc tot acolo”.
La Mozăceni, în 2018 au fost înregistrate şase naşteri şi 37 de decese. Iar exemplele care arată scăderea natalităţii în judeţ pot continua…
1.000 lei pentru nou-născut
În comuna Popeşti am găsit o situaţie aparte. În ultimii patru ani, pentru a încuraja familiile să aibă copii, autorităţile locale au oferit stimulente, însemnând câte 1.000 lei pentru fiecare nou-născut. Au fost şi cazuri în care părinţii au avut gemeni, iar suma stabilită prin hotărârea Consiliului Local a fost dublată. Potrivit primarului Mihai Ion, între anii 2015-2017 au fost înregistrate 47 de naşteri, anul trecut au adus bucurie familiilor lor 12 copii, iar de la începutul lui 2019, până în prezent, s-au născut trei prunci.
Cauze
„Cea mai importantă cauză a acestui fenomen este migraţia externă. Foarte mulţi tineri au plecat peste hotare la muncă şi din acest motiv a scăzut dramatic şi natalitatea”, ne-a declarat Cristian Mijloianu. Migraţia se suprapune însă şi peste alte cauze precum lipsa de implicare a statului pentru susţinerea familiei (a se vedea recenta respingere de către Senat a creşterii alocaţiei pentru copii, de exemplu), emanciparea femeii (tot mai multe femei pun cariera pe primul plan şi se decid tot mai târziu să devină mame), precum şi greutăţile financiare (care îi determină pe mulţi părinţi să nu aibă mai mult de unul-doi copii – desigur, vorbim despre cetăţeni cu simţul răspunderii, nu de persoane care fac pe bandă rulantă copii fără să se gândească deloc la consecinţe).
Care familie?
Sprijinirea familiilor, a copiilor în mod special, nu s-a aflat pe lista de priorităţi a politicienilor care au condus statul în ultimii 30 de ani, motivul cel mai probabil fiind acela că se gândesc strict la prezent. De exemplu, astăzi, Guvernul este foarte ocupat de dezvoltarea ţării prin creşterea exagerată a salariilor bugetarilor, astfel că nu are resurse la buget pentru a susţine copii şi familii. Alocaţia unui copil este de 84 lei pe lună, nivel la care stă din 2015. Statistica ultimilor aproape 150 de ani ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru guvernanţi dacă aceştia ar fi, cât de puţin, interesaţi şi de viitorul României, nu doar de prezent şi de cum să sucească cifrele din bugetul de stat pentru a încadra în limita unui deficit de 3% nişte cheltuieli umflate de la an la an. Cheltuieli umflate an de an, iar aceste împrumuturi ale statului, cu dobânzi, vor atârna tot mai greu asupra adulţilor de peste ani, copiii de azi de care guvernanţii nu sunt interesaţi. La fel vor atârna asupra copiilor puţini de azi şi alte obligaţii, despre care se discută mult mai puţin, cum este aceea de a plăti pensia de stat pentru cei care sunt astăzi în câmpul muncii. 1990 este ultimul an în care natalitatea a depăşit în România pragul de 300.000 de copii.
Cum stăm în Argeş
Să revenim, însă, la datele pe care ni le-a furnizat Cristian Mijloianu. Din acestea rezultă că în anul 1990 se năşteau în Argeş 8.657 de copii, iar în 2017 s-a ajuns la doar 5.428 de născuţi-vii. Şi mai puţini s-au născut în 2018, dar încă nu sunt disponibile toate datele. De la Direcţia de Sănătate Publică, de exemplu, am aflat date despre luna decembrie a anului trecut: în Argeş s-au născut 296 de copii şi au fost înregistrate 749 de decese, rezultând dintr-un foc un spor natural negativ de minus 453 de persoane. Faţă de aceeaşi lună a anului 2017, sporul natural negativ a fost mai mare cu aproape 100 de persoane (minus 358 spor în decembrie 2017 faţă de minus 453 persoane; deci decalajul creşte continuu). În 2017, la Ciomăgeşti, de exemplu, s-au născut numai 3 copii, iar la Dâmbovicioara 6! Un alt exemplu de depopulare la sate este la Morăreşti unde în acelaşi an s-au născut doar 7 copii! 1.830 de copii să năşteau la Piteşti în anul 1990, pentru ca în 2017 să se ajungă la doar 1.553 de nou-născuţi. Totuşi, oraşele stau mai bine la date demografice decât mediul rural unde este jale! La nivelul Argeşului s-a ajuns la un procent de numai 13,5% pentru populaţia cu vârste între 0 şi 14 ani. Dramatic!
Exemplul Ungariei
România nu este singurul stat din Europa care se confruntă cu o scădere a natalităţii, dar este probabil printre puţinele care fac mai nimic în această privinţă. De exemplu, de mai mulţi ani, Ungaria – că ne place sau nu – încearcă să sprijine familiile cu copii prin diverse stimulente, cum sunt facilităţi fiscale, alocaţii consistente sau credite subvenţionate de stat. Zilele trecute, premierul Ungariei, Viktor Orban, a anunţat noi beneficii fiscale şi de împrumut pentru familii, în cadrul eforturilor Guvernului de a mări rata natalităţii, menţinând în paralel politica strictă în domeniul imigraţiei. „În Europa se nasc tot mai puţini copii. Pentru Occident, răspunsul este imigraţia. Dar noi avem nevoie de copii unguri”, a spus Orban, anunţând programul de stimulare. Noile măsuri includ extinderea unui program de împrumuturi pentru familiile cu cel puţin doi copii, pentru a-i ajuta să cumpere locuinţe, subvenţionarea achiziţiei de maşini şi scutirea de la plata impozitului pe venit în cazul femeilor cu cel puţin patru copii. Femeile cu vârste de sub 40 de ani care se căsătoresc pentru prima oară vor avea dreptul la un împrumut subvenţionat de 10 milioane forinţi (36.000 dolari). O treime din datorie va fi ştearsă la naşterea celui de-al doilea copil şi întregul împrumut după al treilea copil. La noi oare de ce nu se poate aşa ceva? Sau nu se vrea?
Claudiu DIŢA, Mirela NEAGOE
Un Comentariu
Geo
Cred ca masura numarul 0 pentru cresterea natalitatii este imbunatatirea conditiilor din maternitati. ‘Poarta de intrare’ a copiilor in lumea noastra este infecta si profund viciata.
Ca idee, este infiorator ca venirea pe lume a unui copil este legata de o spaga. Sa nu mai vorbim de mizerie si de umilinte. Multi parinti, la iesirea din spitalul Judetean, spun ca nu mai vor sa treaca prin asa ceva.