
De vorbă cu Cristian Gentea, primarul municipiului Piteşti
Prins într-o competiţie pasionată şi frisonată, pe mai toate feţele vieţii – în profesia sa de cercetător, în politică şi administraţie, în social şi educaţie, în… omenie şi viziune inteligentă – primarul Piteştiului, Cristian Gentea, ne câştigă atenţia prin mintea sa deschisă. Intrând pe uşa biroului său din primărie, ştie de unde a plecat şi mai ales unde trebuie să ajungă – la performanţă şi la sufletul piteşteanului. De aceea, este mai mereu cu uşa deschisă la biroul său şi în sufletul său, poartă un dialog pe care-l doreşte eficient, fie că-i vorba de cetăţean, de autoritate, de specialist. Investighează, monitorizează, dialoghează, face comparaţii şi decide ce-i de făcut. Asta când nu o face el direct aici sau la Capitală, în ţară sau chiar peste hotare, fiindcă suntem în Uniunea Europeană şi acesta este standardul de viaţă.
Mărturisim, l-am prins într-una din zilele lui bune şi am purtat cu el un spumos dialog în interesul piteşteanului. De ieri, de azi şi de mâine.
Emoţia primei zile de şcoală nu se uită!
* Domnule primar, în condiţiile protestelor unor cadre didactice, aţi participat la deschiderea noului an şcolar la Piteşti. Care a fost atmosfera în unităţile de învăţământ unde aţi fost prezent?
** Am fost în cinci şcoli. Am căutat într-adevăr să merg la cele unde am încheiat de curând lucrările de renovare energetică – hidroizolaţie, panouri fotovoltaice, placare exterioară cu polistiren sau vată bazaltică, schimbat uşi interioare, instalaţii de încălzire/ climatizare şi electrice, înlocuit parchet, reabilitare grupuri sanitare etc. Dacă la o şcoală veche nu se cerea autorizaţie ISU, acum situaţia este alta: la cele unde s-au executat lucrări de renovare, dacă nu te conformezi cerinţelor de securitate la incendiu, nu primeşti autorizaţie de funcţionare de la ISU. M-a bucurat că peste tot cadrele didactice au fost la posturi, am simţit emoţia copiilor, mai ales a celor mici care păşeau pentru prima dată într-o sală de clasă, a părinţilor. Emoţia primei zi de şcoală se întipăreşte adânc în memoria copilului, care nu o va uita toată viaţa.
Părinţi implicaţi
* Care a fost reacţia părinţilor?
** Extraordinară! La două dintre şcoli, „Marin Preda“ şi „Ion Pillat“, lucrările se vor termina săptămâna asta. Din acest motiv, la şcoala „Ion Pillat“ festivitatea de deschidere s-a ţinut în Grădina de Vară. De asemenea, inspectorul şcolar general a fost de acord ca, la respectivele unităţi, să se înceapă cursurile cu programul „Şcoala altfel“, tocmai pentru a se putea finaliza lucrările de amenajări interioare. Până la sfârşitul lunii octombrie va fi gata şi partea exterioară. M-a impresionat implicarea părinţilor de la „Marin Preda“, care toată săptămâna trecută veneau seara şi participau efectiv la curăţenie, la aranjarea mobilierului şcolar absolut nou peste tot. De altfel, prin programul PNRR noi am schimbat total faţa tuturor şcolilor prin dotarea cu mobilier şcolar nou, cu echipamente digitale, cu laboratoare prevăzute cu aparatură de ultimă generaţie.
Primul venit, primul servit
* Cum se raportează Piteştiul la măsurile de austeritate din ţară şi unde crede primarul că ne aflăm? A doua treabă legată de asta, cum stăm cu folosirea banilor europeni?
** Am dublat bugetul municipiului cu ceea ce am tras din fonduri europene. Am revitalizat complet compartimentul de proiecte. Suntem mult mai pregătiţi acuma. Avem documentaţii avizate de consiliul local, avem proiecte tehnice, avem studii de fezabilitate care sunt absolut necesare. Atunci când se deschide o axă, suntem complet pregătiţi să aplicăm imediat după principiul primul venit, primul servit. Exemplul cel mai concludent este că dacă în momentul de faţă se taie atâtea investiţii, de partea de risc seismic am văzut că nu se atinge nimeni. Şi atunci mergem foarte mult pe această direcţie. Deja am semnat contractul pentru reabilitarea totală a Colegiului Economic „Maria Teiuleanu“, unde se impune aşa ceva. Banii sunt, deci ne putem apuca de lucru, dar aveam multe altele cu care stăm foarte bine din punct de vedere al documentaţiilor. Ele sunt ca şi aprobate, dar n-am semnat contractul pentru că nu sunt credite de angajament deocamdată. Când ne dau banii, semnăm şi contractul. Aşa ni s-a spus şi se va lucra în continuare.
Stadiul contează
* Ce alte proiecte mai aveţi?
** Ca să mă refer la proiectele pe PNRR, cele care au stadiul peste 30% continuă fără probleme. Dar cine stabileşte că este vorba despre 31% sau 29%? Aici e problema. Sub 30% se fac memorandumuri. Fiecare primar are zeci de proiecte. La nivelul ţării sunt mii de proiecte. Vor fi mii de memorandumuri. Iar noi, primarii, ne întrebăm cum să procedăm aşa încât memorandumul să treacă mai repede. Apoi, constructorul, care abia s-a apucat de lucrare, este destul de reticent să continue, temându-se că nu va fi plătit.
Schema de personal
* Care este situaţia personalului?
** Din acest punct de vedere stăm prost. Suntem către vârf. Din păcate, Ploieştiul, Galaţiul, Piteştiul sunt municipiile care vor fi cele mai afectate de o eventuală reducere de personal. Ni se cer machete zilnice care este influenţa la o reducere de 25, 40, 45%. Nu ştiu cum va fi în final, dar oricât de mic va fi acest procent, pe noi ne va afecta. De ce? Pentru că la 1 ianuarie 2025 schema a fost destul de plină. În cinci ani, avem doar 15 posturi în plus. Eu sper ca procentul să fie cât mai mic, dar sunt tot felul de nelămuriri. De asta şi noi, primarii din Asociaţia Municipiilor din România, suntem agitaţi. De exemplu, poliţia locală se reduce, fiindcă s-a aprobat o nouă normă de un agent la 1.200 nu la 1.000 de locuitori. Dar numărul redus mi-l bagă la numărul maxim şi mă pune (Guvernul, n.n.) să reduc încă o dată. Măcar lasă-mi poliţia locală în pace nu o mai băga şi pe ea.
Pe site-ul Guvernului a apărut că, la Piteşti, sunt 809 locuri. Oamenii trebuie să înţeleagă că aceste 809 posturi nu sunt toate în primărie. În primărie, lucrează doar 240. În rest, este vorba despre personal de la ADP, de la parcări, poliţia locală, după cum v-am spus, de centrul cultural. În ceea ce priveşte numărul de locuitori, ca să clarificăm şi acest aspect, abia am reuşit să-l convingem pe premier să se ia de referinţă numărul de locuitori de la INS de 163.000, nu cel de 141.000 cât a rezultat în urma recensământului, care a fost declarativ, nu la domiciliul persoanei recenzate.
Investiţii fără precedent în educaţie şi infrastructură
* Dincolo de constrângerile care sunt, în condiţii de austeritate, nedorite, desigur, cu ce iniţiative veniţi acum în faţa piteştenilor?
** Primul lucru pe care ţin să-l precizez este că investiţii în educaţie cum s-au făcut în perioada asta nu s-au făcut niciodată în Piteşti. Am făcut două creşe nou-nouţe şi o grădiniţă cu program prelungit pe care am recepţionat-o săptămâna trecută, or, în ultimii 30 de ani, nu s-a făcut niciuna în Piteşti. Până la venirea mea în primărie, părinţii se văitau că nu există locuri suficiente pentru copii în creşe. Astăzi, când vorbim (săptămâna viitoare se termină lucrările la creşa din Eroilor), cred că nu mai sunt familii care să spună că nu vor avea locuri pentru a-şi duce copiii la creşă. Apoi, proiectul cu transportul metropolitan a fost al meu. Mi l-am dorit chiar de la începutul primului mandat şi ne-a reuşit. Suntem deschişi pentru discuţii privind extinderea acestui tip ce transport care va aduce beneficii călătorilor din zonele limitrofe municipiului. Am adus autobuze noi, am făcut staţii de încărcare pentru cele electrice în zona Bowling care acum are o cu totul altă faţă. O altă parte la care ţin este reabilitarea reţelei de străzi şi asfaltarea celor câteva care încă sunt de pământ. Voi avea o întâlnire cu cetăţenii de pe Platoul Craiovei, pentru a le explica şi a-i convinge să cedeze o parte mică din proprietarea lor pentru a putea asfalta ultimele trei străzi de pământ.
* De multe ori, s-a discutat despre situaţia râului Argeş, despre o mai bună valorificare a potenţialului zonei.
** Când am venit în 2020 la primărie, am dorit să facem ceva în plus în Parcul Lunca Argeşului. Am constatat că locul – malurile – este şi foarte îngust şi nu este al nostru, ci al Apelor Române. Foarte greu am terminat scoaterea din domeniul silvic şi obţinerea ordinului de ministru la Parcul Lunca 3, după ACH, care este mult mai mare, unde dorim să amenajăm o nouă zonă de agrement. Tot legat de râul Argeş ar fi partea de trafic cu cele două poduri despre care se vorbește de nu ştiu când. Văd că au început să mişte lucrurile şi cei de la Consiliul Judeţean cu acel drum expres de la Mioveni la Piteşti, descărcarea fiind la Fabrica de Matriţe (unde vom face şi Spitalul Muncipal Piteşti). S-ar rezolva o problemă în sensul că cei care lucrează la Dacia şi locuiesc în zona de nord a municipiului nu vor mai ajunge la Podul Viilor, ci vor veni pe drumul acela mai scurt şi se vor duce direct în Găvana. Pentru partea de jos, avem studiu pentru un pod paralel cu cel de la Lânăriei. Eu şi dl Nicolae Velcea, primarul Ştefăneştiului, vom merge pe teren ca să vedem ce putem face noi cu partea de după pod. Adică mergem pe strada Sticlelor unde e nevoie de patru benzi de circulaţie nu doar de două, însă înțeleg că sunt mari probleme cu proprietăţile şi va fi nevoie de exproprieri.
* Cu stadionul ce facem? Dar cu Trivalea?
** Suntem în proces cu Ocolul Silvic şi avem termen la instanţă în octombrie pentru recuperarea vechiului Parc Trivale – cele 6,5 ha – şi nu văd cum am putea să le pierdem. Măcar putem să le amenajăm. După care vom merge mai departe cu celelalte 25 ha pentru care am găsit acte. Ocolul Silvic recunoaşte că actele noastre sunt mult mai clare. Ei au suprafaţa în amenajamentul silvic.
În ceea ce priveşte stadionul, am vorbit cu toată lumea la Bucureşti, am ridicat problema şi la întâlnirea cu primul-ministru. Ordonanţa privind cofinanţarea construirii stadionului este deja „pe transparenţă” aşa cum se doreşte pe site-ul Ministerului Dezvoltării. Am discutat cu dl. ministru Attila Cseke, care mi-a spus că problema va intra în discuţie după adoptarea pachetului doi de măsuri cu reducerea de personal. Va fi vorba de o cofinanţare de 20% din partea de construcţii-montaj. Adică la stadionul nostru, care costă 100 milioane de euro. Dar aici este vorba despre 8%, cota CNI-ului (Compania Naţională de Investiţii), de avize şi rămân 75 de milioane pentru construcţie şi pentru montaj. Deci, noi trebuie să venim cu cei 20% care înseamnă 15 milioane de euro. Avem banii ăştia, am discutat în Consiliul Local, toată lumea este de acord să contribuim. Am discutat cu contructorul, firma Erbaşu, şi în momentul când ordonanţa va trece, noi vom face un act adiţional cu CNI şi, până la 1 iulie 2026, când premierul spune că se reiau aceste investiţii, vom lucra pe bani noştri. Constructorul este de acord să se apuce – e vorba de partea de infrastructură – mai ales că e foarte mult de lucru, iar CNI-ul ne va informa în fiecare lună cât s-a lucrat şi pentru câţi bani. Noi dăm banii şi ei plătesc constructorul până la epuizarea sumei. Suntem singurii care putem începe lucrările imediat. Doar ordinul de începere lipseşte.
Piteştiul – centrul unei (posibile) viitoare regiuni
* Cum vedeţi reorganizarea administrativă a teritoriului despre care se tot vorbeşte? Unde consideraţi că se va situa Piteştiul?
** Văd Piteştiul ca fiind centrul unei regiuni care să cuprindă judeţele Argeş, Dâmboviţa, Vâlcea şi eventual Olt. Dar la acest moment mă frământă faptul că am semnat un contract de 200 milioane euro cu Ministerul Fondurilor Europene, din care 50 de milioane sunt doar pentru Piteşti, vizând extinderea şi reabilitarea reţelelor de apă şi canalizare. Unul dintre loturi l-am încheiat, dar avem celelalte două loturi: Calea Depozitelor care nu arată cum trebuie şi multă lume este nemulţumită, avem strada Dumbravei, avem cele două bulevarde pe care, iată, pierdem bani pe „Anghel Saligny” pentru că de doi ani am sistat fiindcă aşa ni s-a părut gospodăreşte. Adică schimbăm întâi conductele, şi după aia asfaltăm, aşa cum este şi normal, nu să asfaltăm şi după aia spargem. Suntem pe final cu aceste proceduri, doar că sunt contestaţii la ambele loturi. Părerea mea, pe care am mai expus-o, este ca acela care contestă să depună o sumă de bani garanţie, una substanţială, care să susţină contestaţia şi dacă acţiunea este respinsă, să piardă garanţia. Nu este normal ca unii să conteste doar de dragul de a contesta, întârziind astfel executarea lucrărilor, ceea ce creează disconfort cetăţenilor. Acesta este motivul pentru care nu facem lucrări mai ample, ci doar pe anumite porţiuni ale arterelor de circulaţie.
Digitilizarea evoluează
* În ceea ce priveşte digitalizarea care este situaţia?
** Aici nu stăm rău. În primărie, este în plină evoluţie! La partea de transport, este în continuă modernizare sistemul de tiketing. În staţiile de autobuz călătorii pot afla timpii de circulaţie ai autobuzelor, vom avea şi o aplicaţie gratuită pe telefon în care se va afla, de exemplu, că autobuzul 19 vine peste trei minute, dar este foarte aglomerat, aşa încât călătorii să nu piardă inutil timp stând în staţie. Adică în loc să aştepte, vin cu câteva minute mai târziu, ceea ce în opinia mea este foarte util. Va fi ceva mai dificil, până ce oamenii se vor obişnui să urce în autobuz doar pe uşa din faţă, unde este validatorul de tiket, şi coboară pe celelalte. Cred că, în timp, lucrurile se vor schimba în bine şi din acest punct de vedere.
Pleacă sau nu Mario Tudose?
* Un subiect aprig dezbătut mai ales printre suporterii lui FC Argeş este posibila plecare a lui Mario Tudose la FCSB. Care este realitatea?
** A fost o propunere legată de transferul lui Mario, dar toate discuţiile s-au purtat cu Dani Coman, preşedintele clubului, pe care am reuşit să-l conving să vină acasă. Eu nu mă bag în treaba asta. Avem un preşedinte care este un tip foarte serios, care şi-a dovedit, nu doar la Piteşti, profesionalismul. Eu am fost „aruncat” acolo (în discuţie, n.r.) de dl. Becali. A fost cred o lipsă de comunicare şi s-a zis că m-aş fi implicat eu, că m-am opus. Eu nu pot să mă opun din moment ce ai un Dani Coman – preşedinte. Mario este sub contract cu clubul încă doi ani şi jumătate din câte ştiu. Pentru orice transfer, ei ştiu (Dani şi stafful clubului n.r.) pe cine pun în locul jucătorului care pleacă. Bineînţeles că oferta trebuie să fie în avantajul jucătorului, dar şi al clubului. Dl. Becali a avut un anumit mod de a se adresa, iar eu am reacţionat precizând chiar că, dacă va fi cazul, vom ajunge la instanţă. Vreau să vă spun că luni, la prânz mi-a sunat telefonul. Nu cunoşteam numărul, dar am răspuns şi, surprinzător, era chiar dl. Becali! Mi-a spus: „mă tată – aşa s-a exprimat – te-am sunat că am auzit ce fel de om eşti şi uite că m-a luat şi pe mine gura pe dinainte. Îţi spun că-mi pare rău şi iartă-mă”, iar eu i-am răspuns că nici eu nu aveam de gând să merg în instanţă. A fost foarte civilizat şi elegant dialogul cu dl. Becali. E clar că nu se mai poate face transferul în momentul de faţă.
Mario m-a sunat. Este la lotul naţional U 21 şi chiar titular. Ca şi un alt tânăr de perspectivă, Ianis Pârvu, component al lotului U 19. Sunt foarte mulţi tineri jucători pe care-i aduc de la academia de fotbal, pentru că pe mine asta mă interesează. Fiind un club abia (re)promovat şi cu posibilităţile financiare limitate – doar Primăria Piteşti şi câţiva sponsori sprijină clubul FC Argeş care ţinând cont de locul în clasament este revelaţia Superligii! – trebuie să creştem jucători şi să vindem. Mi-au plăcut atmosfera şi atitudinea băieţilor, care, după fiecare etapă, întotdeauna sunt foarte concentraţi pe meciul următor.
Bătălia pentru un spital municipal
* Aţi amintit despre Spitalul Municipal Piteşti. Chiar sunt şanse să fie construit?
** Avem terenul, avem proiectul avizat. Acum e vorba de bani, pe care să-i dea Ministerul Sănătăţii. Noi ne-am făcut toată treaba. După cum se ştie, Primăria Piteşti nu are în subordine spital. Am făcut însă un parteneriat în trei cu Consiliul Judeţean şi cu Spitalul Judeţean, având CJ, lider de parteneriat. Practic, investiţia este a noastră, dar se derulează prin Consiliul Judeţean. Eu sunt extrem de optimist că în cele din urmă vom reuşi să construim şi acest deosebit de important obiectiv.
* Ce le puteţi spune piteştenilor despre vehiculata majorare a taxelor şi impozitelor locale?
** Am discutat la Guvern cu dl. premier pe marginea acestui subiect de maxim interes şi mi s-a răspuns că o astfel de măsură se va da prin lege. I-am replicat că la Piteşti tot pe mine mă va înjura lumea, deşi nu este decizia mea. Ştiţi însă că diferenţa de bani, reieşită din majorare, ne-o ia Guvernul în loc să rămână la noi, ca să putem face facem investiţii? Mai grav este că noua impozitare se va face la valoarea de piaţă a proprietăţii. Nici eu, nici colegii mei primari din ţară, nu ştim cum anume se va proceda, ce criterii de evaluare vor fi avute în vedere, cum şi cine le va elabora. Premierul este decis să ia această măsură şi nu putem face nimic în acest sens. Doar să aşteptăm… Iar mesajul meu pentru piteşteni este că voi rămâne la fel de implicat în viaţa oraşului, pentru rezolvarea tuturor problemelor cu care ne confruntăm.







































