Creșterea salariilor cu 15% este egală cu zero. Totul este anulat de majorarea inflației.
Analistul economic Iancu Guda a explicat de ce creşterea salariilor cu 15%, în medie, în 2023, nu reprezintă, de fapt, o creştere. În plus, spune acesta, românii încasează un procent prea mare din venituri doar din salarii.
Câştigul salarial mediu net, în România, a fost de 4.254 lei, în luna ianuarie 2023, în creştere cu 15% faţă de aceeaşi lună din anul anterior, dar în scădere cu 3,3% (-144 lei) comparativ cu decembrie 2022, arată datele publicate, miercuri, de Institutul Naţional de Statistică (INS).
Potrivit sursei citate, în prima lună a anului în curs, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a scăzut în comparaţie cu luna decembrie 2022, ca urmare a acordării în lunile precedente de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru sărbătorile de iarnă, pentru performanţe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare), scrie Agerpres.
„Inflaţia este de 15,5% în februarie, iar salariul mediu a crescut faţă de anul trecut cu 15 procente. Pe medie, cele două sunt egale şi se anulează. Deci nu este o creştere sau o scădere a standardului de viaţă. Dar zic pe medie, pentru că sunt familii care sunt mai afectate de inflaţie, în funcţie de cheltuieli, de obiceiuri de consum. Nu pentru toată lumea creşterile de costuri sunt de doar 15%. Dimpotrivă, percepţia medie este de 25%.
Nici la venituri nu are toată lumea o creştere cu 15% a salariului. Creşterea vine dintr-o componentă variabilă de bonusuri, care nu sunt stabile.
Mai e, însă, o problemă. În România, prea mulţi bani ne intră din salariu. 95% din veniturile unei gospodării medii din România intră din salariu şi activităţi independente. Cu alte cuvinte, românul munceşte pentru bani şi a învăţat prea puţin cum să facă banii să muncească pentru el.
Şi atunci când avem inflaţie, trebuie să realizăm că păstrarea sau creşterea confortului nu poate veni doar din creşterea salariului. Este o încercare, o dorinţă, orice companie care vrea să îşi fidelizeze angajaţii realizează că dacă nu măreşte veniturile în raport cu inflaţia îşi pierde angajaţii, dar trebuie să se şi poată. Atunci, trebuie să fim conştienţi că responsabilitatea nu e în întregime a angajatorului. Angajatorul trebuie să respecte contractul. Noi prestăm servicii, angajatorul ne plăteşte salariile. Creşterea salariului ţine de mai multe componente: dorinţa angajatorului, concurenţă, piaţă, inflaţie, etc.
Dar companiile plătesc majorări de salariu din ce în ce mai greu, deci noi trebuie să realizăm că suntem din ce în ce mai responsabili pentru standardul nostru de viaţă. Cu alte cuvinte, trebuie să facem banii să muncească pentru noi, să ne completeze ceea ce unii angajatori nu pot face, iar standardul de viaţă să ne rămână la fel. Ori noi ţinem bani mulţi cash, 100 miliarde de lei, maxim istoric. 60% din depozite sunt overnight, care nu produc dobândă, şi doar 1% din populaţie pune banii în mişcare, investind în bursă”, a explicat Iancu Guda la Digi24.
