E aglomeraţie la Poşta din centrul Piteştiului. Coada se întinde de jos, din gang, de la micuţul aprozar, până sus, la oficiul de la mezanin. Nu mai zici că e stare de urgenţă. Este ceva între restricţie şi relaxare. Un cuvânt specific nouă: „între”. Adică, nici aşa, nici altminteri! Oamenii de la rând nu mai respectă distanţarea de doi metri, nici măcar de un metru. Şi numai unii poartă măşti. Ce mai încolo şi încoace, suntem într-o nouă fază: de… semipandemie.
– Bă, nene, eu trebuie să scot nişte euroi! – se răsteşte unul de lângă noi, mai tuciuriu la obraz. Şi începe să se foiască, o ia pe scări în sus şi în jos, gesticulează, vorbeşte la telefon, cu microfonul deschis, să audă toată lumea. Cei mai mulţi îi întorc spatele instinctiv, ca primă măsură de protecţie anti-Covid. Îmi vine în minte „Ghidul nesimţitului”, cartea lui Radu Paraschivescu, pe care individul agitat sigur n-a avut timp s-o citească. E prea ocupat să facă banu’, „mo”, iar asta se vede de la o poştă… Dar nu e singurul. Lângă el apare altu’, tot oacheş, care tocmai a scos „mălaiul” şi vine să numere tufla lângă tovarăşu’ lui. Iar printre ei îşi face loc – greu de crezut, pe scările alea! – un al treilea, mai solid, un adevărat bulibaşă, care nu-i bagă în seamă nci pe unul, nici pe altul. Mormăie doar „am şi eu rând aici”, dar nu mai stă la niciun rând. Urcă scările greoi şi intră la Poştă, că şi el are de ridicat biştarii…
E clar, îmi zic: pe unii relaxarea îi va găsi deja relaxaţi la 15 mai. Pe alţii însă nu. Încordarea e foarte mare în localităţile cu mulţi romi şi cu „stranieri” întorşi de la ciordeală, de pe afară. Nici poliţiştii, nici jandarmii, nici Armata nu prea au cum să-i potolească. Primarii sunt stresaţi la culme. „Dom-le – spune un edil-şef – câţiva dintr-ăştia mai lucrau înainte cu ziua pe la oameni. Căştigau 100 de lei, se duceau să bea şi două zile nu-i mai vedeai la faţă. De când cu restricţiile astea, ei ce să facă?! Se apucă de furat, că nu mai au nicio sursă de venit!” Da, sunt puşi pe treabă, nu se joacă, dar sunt tot ai noştri, nu?! Şi, când n-o pun de-o paranghelie în stradă, fură porci, cai, taie vaca în grajd – cum zicea cineva de prin Ilfov. Or, ce-i asta dacă nu tot pandemie, mânca-ţi-aş?!
Să ne bucurăm, totuşi, şi de câteva binefaceri ale recluziunii ăsteia care va mai dura până la 15 mai. Să respirăm aer curat, cu mireasmă de bujori şi să ne luăm adio de la şoselele încă neimpregnate de esenţele tari de cauciuc şi claxoane. Apoi ştim cu toţii ce va urma odată cu… libertatea. I se spune stare de alertă. Şi, cu toată vigilenţa noastră, tot surprinşi vom fi când vom vedea răul ieşind, din izolare, la plimbare pe stradă. Păi, cum altfel? Romii, ca ăia de la Poştă, trebuie să facă euroii, iar farfuzele – ei, na, cum care, fetiţele de la… produs! – vor merge, dragă, la salon să-şi dea cu maclavais, că prin vară o să-şi ia iar zborul şi le trebuie, orişicât, un fason…
A, era să uit: mai e puţină linişte şi pentru că încă n-a început bine circul politicienilor. Să vezi la ăştia foială, că se apropie alegerile şi trebuie să dea bine în sondaje! Să vezi cum se-apucă ei de economie, rostogolind-o cum face porcul cu dovleacul! E-hei, Covid-19 e mic copil pe lângă ce ne aşteaptă…
3 Comentarii
CVititor
Asta cu politicienii este condusa de insusi „marele dulap de la Cotroceni”care sesizand scaderea masiva in sondaje a „dreptacilor” s-a transformat in portavocea PNL atacand zilnic de o maniera cinica si degradanta tot ce este opozitie cu preponderenta PSD.
Nici macar nu-si da seama – nici cei care il sfatuiesc – ca prin aceasta maniera retrograda si abjecta are numai si numai de pierdut…cartile se fac in toamna, cand ” numara bobocii”
Anonim
Da! Ne aşteaptă vremuri grele ! Cine s-ar fi gândit, la 14 iulie 1789, că Revoluția Franceză va cunoaşte peste numai 4-5 ani (1793-94) puseul TERORII (în frunte cu Robespierre, Saint-Just, Danton etc.) , când zeci de mii de capete, începând cu cel al regelui Ludovic (al XVI) şi al reginei Maria Antoaneta (fiica reginei austriece , celebra Maria Tereza), şi terminând cu cele ale lui Danton, Saint-Just (cel mai credincios „sfetnic” al celui care semna, in final, Decretele de execuție/condamnare la ghilotină, Robespierre) şi terminând cu „părintele Terorii” însuşi (la 21 iulie-9 termidor- 1794), vor fi ilustrarea ptr. expresia „Revoluția îşi devorează proprii fii”, ca Zeus în mitologia antică greacă !?
Cine s-ar fi gândit că după secolele Iluminismului european (XVII-XVIII), după celebra dispută Rațiune (Voltaire) – Suflet (Jean Jacques Rousseau), după revoluționara capodoperă a Spiritului Uman, CONTRACTUL SOCIAL (1762),care a IMPUS , prin chiar fraza cu care începea : „Omul se naşte liber şi pretutindeni este în lanțuri”, Problema LIBERTĂȚII cetățeanului, intr-un PACT/Contract/ Individ – Stat, într-o lungă filiație de idei filosofice despre LIBERTATEA în raportul Individ-Stat, începând cu Socrate, Platon, Aristotel, Thoma D’Aquino, John Locke, Thomas Hobbes, John Stuart Mill etc., vor veni unii ca Wernet Klaus Iohannis sau Luduvic Orban, în România anului 2020, şi vor NEGA chiar LIBERTATEA cetățeanului in favoarea/defavoarea PUTERII discreționare /personale/absolute… de Dictator ?!
Anonim
Da! Ne aşteaptă vremuri grele ! Cine s-ar fi gândit, la 14 iulie 1789, că Revoluția Franceză va cunoaşte peste numai 4-5 ani (1793-94) puseul TERORII (în frunte cu Robespierre, Saint-Just, Danton etc.) , când zeci de mii de capete, începând cu cel al regelui Ludovic (al XVI) şi al reginei Maria Antoaneta (fiica împărătesei austriece , celebra Maria Tereza), şi terminând cu cele ale lui Danton, Saint-Just (cel mai credincios „sfetnic” al celui care semna, in final, Decretele de execuție/condamnare la ghilotină, Robespierre) ş.a. şi terminând cu însuşi „părintele Terorii” (la 21 iulie-9 termidor- 1794), vor fi „ilustrative” ptr. expresia „Revoluția îşi devorează proprii fii”, ca Zeus, în mitologia antică greacă !?
Cine s-ar fi gândit că după secolele Iluminismului european (XVII-XVIII), după celebra dispută Rațiune (Voltaire) – Suflet (Jean Jacques Rousseau), după revoluționara capodoperă a Spiritului Uman, „CONTRACTUL SOCIAL” (1762),care a IMPUS , prin chiar fraza cu care începea : „Omul se naşte liber şi pretutindeni este în lanțuri”, Problema LIBERTĂȚII cetățeanului, intr-un PACT/Contract/ Individ – Stat, într-o lungă filiație de idei filosofice despre LIBERTATE (în raportul Individ-Stat), începând cu Socrate, Platon, Aristotel, Thoma D’Aquino, John Locke, Thomas Hobbes, John Stuart Mill etc., vor veni unii ca Wernet Klaus Iohannis sau Luduvic Orban, în România anului 2020, şi vor NEGA chiar LIBERTATEA cetățeanului in favoarea/defavoarea PUTERII discreționare /personale/absolute… de Dictator ?!