Fără un control adecvat, nimic nu poate funcţiona aşa cum trebuie. Poate că tocmai aceasta este una dintre explicaţiile pentru care lucrurile merg anapoda în ţara asta de vreo 30 de ani: controalele sunt de ochii lumii, cu direcţie sau fără să îşi atingă scopul, inclusiv cel de prevenţie. Şi ne referim la toate sectoarele de activitate. La asta ne-am gândit când în redacţie am pus mâna pe o carte mai mult decât interesantă, „Tăcerea domneşte deasupra coloanelor (44 de ani în slujba controlului economic, financiar şi bancar)”, scrisă de Aurică Stoica DelaCrovu. Chiar aşa: într-o ţară a „tinerilor frumoşi şi liberi” şi a îmbogăţiţilor peste noapte mai e nevoie de verificare şi îndrumare?
O pildă
Răsfoind cartea, am putut afla lucruri interesante: despre modul superficial în care se fac anumite verificări, despre faptul că sistemul bancar a fost de multe ori o sursă de îmbogăţire ilicită, că miliarde de euro s-au scurs din punga statului peste hotare, că unele controale se fac ştiindu-se de dinainte rezultatul etc. Şi mi-am adus aminte de o definiţie neortodoxă şi cinică de la primul meu curs de contabilitate: „Contabilitatea este ştiinţa prin care banii sunt mutaţi dintr-un cont în altul până li se pierde urma”, după care ni s-a spus „hai să vedem ce spune însă ştiinţa!”… Extrapolând, controlul e vital în orice. În aviaţie, de exemplu, când unul dintre piloţi are o problemă, iar celălalt ştie cum să o rezolve, cel din urmă trebuie să spună răspicat: „Controlul la mine”. Cu alte cuvinte, îi spune celuilalt să ia mâinile de pe manşă şi să îl asiste în efortul de a salva situaţia. Ştiţi cât înseamnă aceste cuvinte? Diferenţa dintre viaţă şi moarte, aşa cum au aflat, din păcate, şi pasagerii unui zbor Air France peste Atlantic care au pierit într-un stupid accident din cauză că un pilot a rămas blocat cu mâna pe manşa de care trăgea, în vreme ce al doilea împingea (corect) de manşă, dar fără să spună cuvintele magice „I have control!”. Subiectul cărţii citate este, aşadar, de mare actualitate în toate domeniile de activitate.
Instituţiile se calcă pe bombeu
Să luăm judeţul Argeş: e plin de instituţii cu atribuţii de control: Curtea de Conturi, Prefectura, Agenţia şi Garda de Mediu, ITM, Protecţia Consumatorului, DSP, Vama, Finanţele plus instituţiile din subordinea MAI (Pompieri, Jandarmi, Poliţie) şi ale administraţiei locale (corp de control). De multe ori, însă, instituţiile se calcă pe bombeu. Un exemplu: locatarii unui bloc din Piteşti au reclamat că e zgomot prea mare la un restaurant din apropiere. Garda de Mediu zice că DSP măsoară decibelii, DSP pasează problema la autorităţile locale şi tot aşa. Un alt exemplu: după incendiul devastator de la „Colectiv” (în treacăt fie zis, oare acolo cum s-a făcut controlul… preventiv de îndeplinire a normelor de siguranţă?), legea s-a schimbat. Autorităţile locale şi agenţii economici trebuie să îndeplinească nişte criterii dure pentru a putea funcţiona, iar asta înseamnă mulţi bani. Numai pentru piaţa Smârdan, de exemplu, a fost nevoie de investiţii de la primărie de peste 1,3 milioane lei. Mulţi s-au lăsat păgubaşi, din cauza sumelor mari care trebuie cheltuite, aşa că s-a ajuns ca destule firme şi instituţii din judeţul nostru să funcţioneze „pe barba lor”, cu un anunţ în geam cum că nu au aviz de funcţionare.
Haos urbanistic
La Piteşti, pe de altă parte, sunt probleme şi de urbanism. Consilierul local Cristian Gentea, şeful comisiei de urbanism, a spus că sunt destule cazurile în care s-a construit mai întâi şi apoi s-au obţinut actele necesare sau nu s-a respectat autorizaţia de construire. Cazuri concrete: câteva vile în Găvana pentru care abia acum se obţin autorizaţiile, că aşa a zis instanţa, o terasă amenajată ilegal la intrarea pe strada Rahovei, în centru, pentru care, de asemenea, nu există autorizaţie şi pentru care primăria se judecă în instanţă, construcţii provizorii sau permanente la Hotel Muntenia, pe proprietate privată, pentru care, de asemenea, nu există autorizaţii… Corpul de control al administraţiei locale nu a putut decât să constate problemele, aplicând amenzi care sunt un adevărat mizilic pentru cei obişnuiţi să învârtească sume mari. Un alt exemplu: lângă casa liderului PPU-SL Argeş, Ion Cornel Lazăr, fost consilier judeţean, se ridică un ditamai blocul care cu siguranţă îl va trimite pe politician la salonul de bronzat, căci soare natural nu va mai pupa. Problema e că firma care construieşte nu respectă autorizaţia, intrând pe proprietatea lui Lazăr căruia i-au demolat şi gardul. Control? Ei, aş! La fel cum se fac asfaltările pe ici – pe colo în judeţ şi se miră unii şi alţii că stratul carosabil e… foiţă. Cine să verifice? Sau o fi închis ochii tocmai cel pus să vadă dacă e în regulă cum se construieşte? Tot de control ţine şi faptul că s-a făcut cu bani europeni un pod nou la Căteasca, dar nimeni nu s-a uitat atent pe proiect să vadă că lipseşte un prag de fund, iar acum Argeşul muşcă şi din noua construcţie!
Asigurări obligatorii… opţionale
Desigur, nu intrăm noi în detaliile unui mister demn de Houdini – cum au dispărut din casetele de valoare ale BCR Piteşti sume mari de bani şi nici până azi nu li s-a luat urma; nu o să stăm să ne întrebăm din nou cum a fost posibilă prăbuşirea unor sisteme piramidale precum FNI şi FNA sau a unor bănci precum Bancorex, evenimente care au lăsat cu buza umflată mii şi mii de argeşeni. Poliţia ar trebui să facă lumină, dacă nu s-a putut face (iată!) control preventiv la timp. Că sunt şi acum oameni care se plâng că diverşi inspectori vin la ei cu „pata pusă” şi că au, n-au nereguli trebuie să ia amendă, că sunt controale cu rezultat de dinainte ştiut sau special croit sau că încă se mai fac verificări la comandă politică – ştim; avem cazuri. Dar de ce doarme statul într-o altă speţă, mult mai… costisitoare, că tot suntem în plin sezon al inundaţiilor? Este vorba despre asigurările obligatorii de locuinţe împotriva inundaţiilor, alunecărilor de teren şi a cutremurelor. Legea spune că toţi proprietarii de imobile trebuie să dea anual câte 10 sau 20 euro, în funcţie de tipul construcţiei, pentru asigurarea imobilelor. În Argeş, în acest moment, sub 30% dintre locuinţe sunt asigurate „obligatoriu”. Şi credeţi că a plătit cineva vreun leu din amenda de 500 lei prevăzută de lege pentru cei care nu fac asigurarea obligatorie? Aiurea! Niciun primar nu a amendat pe nimeni! Cică nu au acces la bazele de date ale Pool-ului de Asigurare Împotriva Dezastrelor Naturale! De fapt, nu vor să piardă din votanţi. Şi se întâmplă că, în loc ca o societate de asigurări să despăgubească un lovit de ghinion la inundaţii, să vină tot statul, cu banii din buzunarele noastre, ale tuturor, pentru a acorda despăgubiri. Să mai amintim de controlul de ochii lumii din pieţe unde colcăie contrabandiştii de ţigări, dar nimeni nu îi vede? Sau de cei puşi să păzească aurul verde, dar stau de pândă pe rute pe care nu circulă, de fapt, camioanele pline de lemne? Ori de scurgerile de informaţii către cei vizaţi de anumite verificări? Mărind miza, să nu ne întrebăm de ce instituţii precum Consiliul Concurenţei investighează probleme de pe piaţa carburanţilor, să zicem, iar rezultatele se lasă aşteptate cu anii? Sau de ce Curtea de Conturi ne oferă de abia în 2019 informaţii despre banii publici risipiţi prin 2016 ori 2017, în cel mai bun caz? Prevenţia este sănătate curată. Nu doar pentru organismul uman, ci şi pentru societate în ansamblul său. Atâta timp cât controalele se fac cu ochii închişi, de fapt, să nu ne mai mirăm că suntem unde suntem.
În loc de concluzie
Instituţia Prefectului este reprezentanta Guvernului în teritoriu. Face control de legalitate pe acte administrative, dar şi coordonează activitatea instituţiilor deconcentrate. Sau o coordona, mai bine zis, pentru că de la o vreme instituţiile deconcentrate parcă dorm pe ele, dând socoteală când şi când numai regionalelor din Ploieşti sau Bucureştiului. „Fiecare instituţie de control are specificul său. Într-un fel fac Finanţele verificări, altele sunt atribuţiile la Protecţia Consumatorului sau la Garda de Mediu. Mereu am pus accent pe prevenţie şi consider că instituţiile îşi fac treaba din acest punct de vedere. Este însă loc şi de mai bine”, ne-a declarat subprefectul Adrian Bughiu.
