O cunoscută casă de licitaţii din Bucureşti, Art Mark Historical Estate, a scos la vânzare două conace boiereşti din Argeş. Este vorba despre „Conacul Brătulescu” situat în satul Bughea de Jos şi de „Conacul Golescu – Gussi” din Leordeni. Pentru acestea se cer sume foarte mari de bani.
„Conacul Brătulescu”
„Conacul Brătulescu” are 14 camere, cu o suparafaţă totală construită de 690 mp. Terenul aferent este de 6.233 mp. Preţul de pornire al licitaţiei este de 150.000 euro. Construcţia a fost ridicată în 1937 de familia profesorului Ion Brătulescu. Acesta deţinea mai multe terenuri, imobile şi păduri din zonă, având relaţii strânse de colaborare şi prietenie cu persoanele importante ale vremii. Emblematică în localitate prin arhitectura impozantă şi amplasament, clădirea poartă amprenta stilului Neoromânesc prin ornamentele sculptate manual în piatră de Albeşti, acoperişul cu învelitoare de ţiglă şi turnul-foişor amplasat la colţul faţadei principale. Un rol important în estetica exteriorului îl au terasele. Casa păstrează uşa de intrare originală, din stejar masiv sculptat. Foişorul din etajul superior oferă o privelişte de vis până la culmile muntoase ale Carpaţilor Meridionali, acoperite cu zăpadă aproape tot timpul anului.
Conacul „Golescu – Gussi”
Conacul „Golescu – Gussi” este situat în comuna Leordeni, la 26 km de Piteşti şi 100 km de Bucureşti. Conacul este scos la vânzare la un preţ de pornire de 275.000 euro, estimându-se că la licitaţia preţul poate ajunge şi la 500.000 euro, în funcţie de ofertele primite. Conacul are 20 de camere, o suprafaţă desfăşurată de 1.800 mp şi 15,6 hectare de teren. A fost construit în anul 1927. Fief al unor importante viţe boiereşti – Leurdeni, Băleanu, Golescu, Lahovary sau Kretzulescu, Leordenii (toponim preluat de la leurdă şi continuat şi popularizat de marii boieri Leurdeni) aveau să cuprindă impunătoare reşedinţe şi domenii boiereşti, demne de puterea şi renumele posesorilor. Unul dintre ultimii mari moşieri ai Leordenilor avea să fie Nicolae Kretzulescu (Creţulescu) (1812-1900), membru fondator al Academiei Române, dar mai ales politician liberal, prim-ministru în trei rânduri. Acesta îşi va construi la Leordeni o moşie impresionantă, lăsată zestre în mare parte fiicei Anna, căsătorită Lahovary. În aceeaşi perioadă în care Kretzulescu începea să îşi orânduiască moşiile apărea în scenă Nicolae (Nae) Gussi (1830-1901), administrator al averii familiei Golescu – şi ei boieri cu ştate vechi în Leordeni. După 1880, Gussi devine proprietar, deţinând însemnatele moşii ale Goleştilor învecinate cu terenurile fostului prim-ministru. Aversiunea dintre Kretzulescu şi Gussi avea să ajungă de notorietate, luptele economice dintre cei doi culminând cu o serie de procese la sfârşitul secolului al XIX-lea. Varietatea terenurilor (arabile, viticole, silvice) care defineau moşiile Leordenilor aveau să evolueze în timp prin diversele reforme agrare, legi de împroprietărire sau expropriere, moşteniri sau succesiuni, pentru ca în perioada interbelică să aparţină ultimelor două mari familii latifundiare. Moşia Golescu-Gussi cunoştea o evoluţie importantă în cele circa două secole de istorie. După 1949 întregul domeniu era naţionalizat, pentru ca ulterior să intre în uzul diverselor instituţii comuniste (sediu al „Sovrom Petrol”, IAS şi finalmente al Primăriei).
