Sevastian Pupăză Roşu

– Sate componente: Stolnici (reşedinţa comunei), Vlăşcuţa, Izbăşeşti, Cochineşti, Cotmeana şi Fâlfani;

– Populaţie: 3.838 locuitori;

– Gospodării: 1.539;

– Suprafaţă totală: 7.400 ha;

– Suprafeţe agricole: 6.163 ha (arabil, 5.541 ha; păşuni şi fâneţe, 570 ha; vii, 34 ha; livezi, 18 ha);

– Lacuri, 62 ha;

– Păduri, 1.024 ha.

În anul Centenarului Marii Uniri, proiectele prind viaţă în Stolnici, comună vestită pentru festivalul căluşului argeşean. Investiţiile administraţiei publice se văd la tot pasul, în fiecare sat şi pe fiecare stradă. În localitatea cu oameni gospodari iubitori de tradiţii şi folclor toate drumurile comunale sunt asfaltate, unităţile de învăţământ sunt puse la punct, căminele culturale desfăşoară activităţi specifice, asociaţiile agricole şi fermele sunt profitabile. Dorinţa primarului Sevastian Pupăză Roşu este de a aduce comuna pe care o cârmuieşte la nivelul satelor europene. „Infrastructura educaţională este foarte bine pusă la punct. Ne mândrim cu formaţia de căluşari. Avem toate drumurile comunale asfaltate. Până în anii 2020-2021 vom beneficia şi de canalizare în toată localitatea. Există şi alte proiecte în derulare. Poftă de muncă şi ambiţie să avem în continuare, pentru a face şi alte lucruri bune în comună. Totodată îi aşteptăm pe investitori să dezvolte afaceri alături de noi”, a spus edilul-şef.

Primăria şi Consiliul Local Stolnici

Proiecte în derulare

– Construirea grupurilor sanitare la Şcoala Gimnazială „Constantin Bălăceanu” Stolnici (prin AFIR – Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rural);

– Modernizarea DC 139 (prin AFIR);

– Construirea unui dispensar uman (finanţat de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice);

– Afluire pe râul Cotmeana în zona podului construit în satul Cotmeana (finanţare din bugetul local);

– Urmează a se depune, la AFIR, cererea de finanţare pentru modernizare DC 142 şi a unor drumuri de interes local pe măsura 7.2.

Mărturii arheologice

Documentele, cât şi mărturiile arheologice din perimetrul localităţii sunt concludente pentru dovedirea continuităţii populaţiei româneşti pe aceste meleaguri. Una dintre aceste dovezi o reprezintă urmele castrului roman de pe ultima linie de castre din Dacia care se află de-a lungul limesului Transalutan în Muntenia la 10-15 km de Olt construit în timpul lui Septimius Severus pentru a proteja mai bine linia de apărare de pe râul Olt. Acesta este în punctul Izbăşeşti – Fâlfani, castru dublu, construit în mare parte din pământ şi cărămidă. Altă dovadă a vechii populări a teritoriului o constituie urmele de bordee din malul văii Vlăşcuţa, aproape de confluenţa cu Cotmeana, unde s-au găsit vetre cu cărbuni de cenuşă, cu resturi de ceramică verde din epoca bronzului, deci de mai bine de 2.000 de ani, iar în punctul Valea Pietrii, tot pe Vlăşcuţa, s-au găsit cărămizi şi cranii de oameni, aceasta constituind o veche vatră a satului Stolnici.

Atestare documentară

Prima atestare documentară pentru satul Stolnici datează din anul 1557, din data de 20 noiembrie, când Pătraşcu Voievod întăreşte prin danie pe Ion Clucer din Stolnici cu o moşie în Izvorani, după care au urmat şi alte danii întărite de Mihnea Voievod. Satul Cochineşti este atestat la 2 aprilie 1563, când Petru Voevod întăreşte ocina în Cochineştii de Sus lui Voncilă şi fiului acestuia, Oancea. Satele respective reprezintă vechile nuclee ale aşezării rurale Stolnici şi extinderea lor s-a făcut în lungul văii Cotmeana mai târziu.

Grădiniţa cu Program Normal Stolnici

Comuna Stolnici, cu structura actuală, a luat fiinţă în anul 1968, în urma reorganizării administrative.

Personalitate locală

Academicianul Constantin Bălăceanu-Stolnici, descendent al vechii familii boiereşti a Bălăcenilor, personalitate cu formaţie intelectuală enciclopedică, figurează primul pe lista cetăţenilor de onoare ai comunei Stolnici. Un rol deosebit de important în istoria şi dezvoltarea localităţii l-a avut şi îl are în continuare familia Bălăceanu, care de-a lungul timpului a construit în vatra satului biserica, primăria, moara şi conacul boieresc.

Căluşul, un blazon al comunei

În Stolnici, căluşul este un blazon al comunei. Dansul căluşarilor vine din negura timpului; fiind transmis din tată în fiu a fost păstrat până în zilele noastre, cu aceleaşi mişcări şi obiceiuri. Formaţia de căluşari a activat în cadrul căminului cultural Stolnici, atât înainte de 1989, cât şi după această perioadă. Căluşarii de aici au obţinut locul I pe ţară în anii 1969, 1981, 1983, 1985, 1987, 1988, 1989 şi 1999; au fost fruntaşi la întrecerile de gen din Bucureşti, Târgu Mureş, Caracal, Craiova, Alba Iulia şi au efectuat turnee în Turcia, Letonia, Serbia. Înfiinţată în 2001, formaţia de căluşari alcătuită din copii  – afiliată la Şcoala Populară de Arte şi Meserii Piteşti – duce mai departe tradiţia din comuna Stolnici, participând la festivalurile: „Sus pe Argeş la izvoare” şi „Speranţe argeşene” organizate de Consiliul Judeţean Argeş la Muzeul Goleşti, „Dorna, plai de joc şi cântec” etc. Instructorul formaţiei este Liviu Voicu. Copiii din comună au executat dansul naţional în sunetul zurgălăilor legaţi la picioare şi pe scenele unor festivaluri de talie internaţională (Riga – Letonia, Kragujevac – Serbia, San Remo – Italia).

Şcoala Gimnazială „Constantin Bălăceanu Stolnici”

Aşezare geografică

Amplasată la şes, în sud-vestul judeţului Argeş, comuna Stolnici se învecinează în partea de vest cu judeţul Olt, respectiv comunele Coloneşti şi Optaşi-Măgura, în nord cu Lunca-Corbului, în est cu Buzoieşti, iar în sud cu Hârseşti.

Ocupaţii

Agricultura şi creşterea animalelor sunt principalele ocupaţii ale localnicilor. Majoritatea populaţiei active lucrează la întreprinderi de stat sau particulare din Costeşti şi Piteşti.

Obiective turistice

– Lacul Vlăşcuţa (pescuit şi agrement);

– Făzănăria Stolnici.

Evenimente locale

– Târg săptămânal – organizat în fiecare zi de marţi;

– Festivalul „Căluşului argeşean”, organizat de Înălţare (ziua comunei).

Puncte tari

– Apă curentă în toate satele;

– Iluminat public în toate satele;

– Acces la telefonie fixă şi mobilă;

– Reţea de canalizare şi staţie de epurare (în zona centrală);

– Drumuri comunale asfaltate 100%;

– Unităţi de învăţământ reabilitate, modernizate;

– Cele două cămine culturale în care se desfăşoară activităţi specifice, alături de care funcţionează un centru de informare turistică şi o bibliotecă;

Monumentul eroilor

– Poziţia accesibilă la căile de transport, respectiv calea ferată Piteşti-Slatina şi drumul judeţean Piteşti – Lunca Corbului – Mozăceni Vale;

– Cele două staţii feroviare;

– Depozitul pentru cereale amplasat lângă calea ferată;

– Transportul persoanelor şi al mărfurilor se realizează şi pe drumul judeţean Piteşti – Mozăceni-Vale, DJ 679 şi DC 142 Cieşti – Stolnici – Martalogi.

– Societăţile agricole importante: „Inter Eltra Global” (are arendată o suprafaţă de circa 2.000 ha), „Argeş Agro Proiect” (suprafaţă arendată – circa 43 ha), „Iulian şi fiul” (235 ha), „Comcereal Stolnici” (se ocupă cu depozitarea cerealelor), „Haditon Group” şi „Agrostar Farmex”.

– Barajul Vlăşcuţa din satul cu acelaşi nume (a fost concesionat de un investitor străin pentru o investiţie în turism).

– Fermele de vaci cu lapte şi de găini.

– Păstrarea tradiţiilor.

– Fondul de vânătoare.

Puncte slabe

– Lipsa sistemului de distribuţie a gazelor naturale;

– Lipsa investitorilor în prestări servicii, confecţii etc.

Ameninţări

– Depopularea satelor;

– Îmbătrânirea populaţiei.

Oportunităţi

– Posibilităţi mari de a investi în agricultură;

– Înfiinţarea altor ferme de păsări şi animale;

– Înfiinţarea unui centru de depozitare pentru legume şi fructe;

– Înfiinţarea parcurilor fotovoltaice;

– Înfiinţarea centralelor eoliene.

Distribuie pe Facebook

Mirela Neagoe

See Full Bio