Primar: Constantin Bâlea
Viceprimar: Alexandru Argeşanu
Secretar: Daniel Ton
Contabil: Simona Nedelea

Faţă de municipiul Piteşti, Oarja este situată în partea de sud-est, pe paralela de 44°43′ şi meridianul 24°56′. Teritoriul comunei e repartizat astfel – administrativ: 3.857 hectare, din care: intravilan – 523 ha;

arabil – 2.906,63 ha; livezi – 10 ha; păşuni – 475 ha; fâneţe – 30 ha; păduri – 20,37 ha; ape – 62 ha; drumuri – 64 ha; curţi construcţii – 237 ha; neproductiv: 52 ha.

Date de contact

Primăria comunei Oarja
Tel. 0248/660.341
E-mail: primarie@oarja.cjarges.ro

Poziţie

Comuna Oarja este situată la 16 kilometri, pe ruta ocolitoare, de Piteşti, iar vechiul drum care trece prin SC Arpechim avea o lungime de 11 kilometri.

Prin extremitatea nordică a extravilanului comunei trece autostrada Bucureşti- Piteşti, pe o lungime de aproximativ 6 kilometri, iar prin partea de sud-est trece Drumul Judeţean Piteşti-Ştefan cel Mare.

Relief

Relieful este alcătuit dintr-o câmpie – cu înălţimi cuprinse între 200 şi 280 metri – numită Câmpia Înaltă a Piteştilor, la rândul său parte componentă a Câmpiei Române; a luat naştere din sedimentele cărate de râuri în orogeneza alpină.

Solurile predominante sunt podzolurile parţial îmbunătăţite ca fertilitate de suprafeţele mari de pădure care ocupau până în anii 1955-1965 extravilanul localităţii.

Din punct de vedere agomorfologic, sub solurile podzolice se găsesc straturi succesive de nisipuri, pietrişuri şi argile, lucru foarte evident în urma forajelor pe care sătenii le practică în scopul alimentării cu apă a gospodăriilor proprii.

Debitul celor câteva pâraie care curg temporar nu au reuşit să creeze lunci şi terase, cu excepţia pârâului Neajlov, care a format la ieşirea din comună o vale mai largă cu o mică luncă pe ambele maluri, cu o lăţime de maximum 100-120 metri. În prezent aceasta se află sub apele Lacului Oarja.

Reţeaua hidrografică

# ape de suprafaţă:

– Neajlovul, care străbate comuna de la vest la est chiar prin centrul ei, afluent de dreapta al Argeşului, îşi are obârşia pe teritoriul comunei Bradu, în imediata apropiere de DN65 Piteşti – Slatina, la limita dintre Platforma Cotmeana şi Câmpia Înaltă a Piteştilor;

– Neajlovel şi Rogoz, două pâraie parţial canalizate, care se află în zona de nord, de o parte şi de alta a Autostrăzii Bucureşti – Piteşti, şi care în timpul ploilor curg pe direcţia vest-est. Pârâul Neajlovel este afluent de stânga al Neajlovului şi îşi are obârşia în partea de nord-est a Platformei Arpechim Piteşti, unde poartă denumirea de Valea Poloagele. Pârâul Rogoz este afluent de dreapta al Neajlovelului şi îşi are obârşia tot în partea de nord-est a Platformei Arpechim Piteşti;

– Pârâul V. lui Glonţ are obârşia în partea de nord-vest a localităţii Oarja, străbătând satul pe circa două treimi din lungime;

– Pârâul Mozac situat în sudul comunei alimentează cu apa trei heleştee care au suprafeţe de una-două hectare, respectiv: Gogarici, Belegani şi Lacul Morii; este afluent de stânga al Dâmbovnicului şi îşi are obârşia în partea de nord-vest a satului Ceauşeşti, pe care îl traversează pe direcţia nord-vest – sud-est pe toată lăţimea sa.

În afară de acestea, sunt şi alte lacuri cu suprafeţe asemănătoare – Zarafi, Ciobanu, Fatcom – cât şi lacurile din izlazurile comunale. Cel mai mare este Lacul Oarja, numit de localnici „Balta”, cu o suprafaţă de 20 hectare.

# ape subterane:

– pânza freatică este relativ la adâncime. În zonele din preajma Neajlovului apa apare în fântâni la adâncimi de 10-15 metri, iar în zonele mai îndepărtate ea se găseşte mai greu, chiar şi la adâncimi de 20-30 metri. Atât debitul pâraielor, cât şi volumul de apă din lacuri sunt dependente de precipitaţiile care cad în fiecare anotimp. În funcţie de acestea, nivelul lacurilor scade sau creşte, la fel al câtorva pâraie, rămânând nişte mici ochiuri de apă în albia lor. Din datele Atlasului secării râurilor, editat de Institutul de Meteorologie şi Hidrologie, rezultă că toate cursurile de apă ce drenează teritoriul comunei Oarja fac parte din categoria „cu secare rară”, adică o dată la mai mult de cinci ani;

– sursele de alimentare cu apă – din punct de vedere al posibilităţilor alimentării cu apă a comunei, există o reţea de apă pentru zona restrânsă care a fost propusă pentru extindere, iar populaţia se alimentează din fântânile locale.

Date istorice

Primele informaţii despre Oarja datează din secolul al XVIII-lea şi amintesc despre existenţa a două localităţi pe actualul teritoriu: Stănislăveşti şi Oarja. Teritoriul din care face parte şi comuna Oarja a fost locuit din vremuri străvechi. O primă atestare o constituie săpăturile făcute pe Valea Dârjovului, lângă Slatina (la aproximativ 70 km de Oarja), care au scos în evidenţă existenţa oamenilor încă din epoca Paleoliticului inferior, când epoca pietrei necioplite a început acum 600.000 de ani şi s-a încheiat în urmă cu 10.000 de ani. Pe valea râului Neajlov, în dreptul satului Ciupa, ce aparţine de comuna Răteşti, s-au găsit aşchii cioplite, unelte caracteristice culturii de prund. De asemenea, pe Valea Mozacului (comuna Teiu) şi a Dâmbovnicului (între Rociu şi Suseni) s-au găsit unelte lucrate din silex şi cuarţit corespunzătoare tehnicii de cioplire, care atestă că aceste teritorii au fost locuite de oameni. Râurile Mozac şi Neajlov taie comuna Oarja, iar între locurile unde au fost găsite uneltele de piatră menţionate este o distanţă de 15-20 kilometri.

Asemenea unelte s-ar putea găsi şi pe teritoriul comunei Oarja, dar aceste locuri nu au fost cercetate până acum (informaţii preluate din revista „Studii şi cercetări de istorie veche”, nr. 4/1964). Aceste mărturii ne determină să credem că pe locul unde se află comuna Oarja şi localităţile din jur au existat grupuri de populaţie daco-romană, aşezate de-a lungul apelor curgătoare, care treptat s-au transformat în sate româneşti.

Prin 1923, colonelul în rezervă Nedelea Gheorghe înmânează generalului în rezervă Marin Ionescu o hartă veche a localităţilor din jurul oraşului Piteşti, hartă pe care acesta din urmă o va preda în 1932 Şcolii Superioare de Război. Pe această hartă Oarja este trecută cu denumirea de „Orgia” şi cuprinde trei sate: Ceauşeşti, Bellegania şi Lacii.

Nu întotdeauna aşezarea s-a numit Oarja. Între anii 1891-1894 s-a numit Stănislăveşti, iar între 1894-1908 Stănislăveşti – Oarja; între 1904-1908 comuna Stănislăveşti – Oarja este reşedinţa de „plasă”. Din 1908 până la împărţirea administrativă din 1950 a făcut parte din Plasa Rociu; între 1950-1953 a aparţinut raionului Topoloveni, iar de la ultima împărţire administrativă, în 1968, comuna Oarja aparţine judeţului Argeş. Până în anul 1950, din Oarja au facut parte şi satele Cătanele şi Zeama Rece, care au fost ulterior alipite comunei Căteasca.

Oficial comuna Oarja are în componenţă două sate – Oarja şi Ceauşeşti. În realitate, locuitorii comunei sunt împărţiţi în trei sate şi trei parohii, respectiv: Oarja-sat, Ceauşeşti şi Stănislăveşti (cu preluări din Planul Urbanistic General al comunei Oarja, din anul 2007).

Căi de acces

1. Legături rutiere între localităţile componente (drumuri judeţene şi locale): teritoriul administrativ al comunei este străbătut de traseele:
2. drumul judeţean DJ 503;
3. drumuri comunale:

– DC 111 Oarja-Bradu porneşte din DJ 659 şi se termină în comuna Oarja;

– DC 115 Oarja-Suseni sau DC Cerşani-Oarja, în lungime totală de 4,850 km, porneşte din DJ 659, merge pe Suseni şi intră în comuna Oarja pe DJ 503;

– DC 108 Oarja-Furduieşti, drumul comunal 108 Oarja-Silişte-Grui-Furduieşti, traversează DJ 703B, la Siliştea şi se termină în DJ 508, iar din lungimea de 11,3 km, 3,15 km sunt pe teritoriul comunei;

– DC 105 Oarja-Cireşu porneşte din DJ 503 şi, din lungimea totală de 9 km, pe teritoriul studiat măsoară 4,6 km;

– DC 103 Oarja – DJ 503 are o lungime de 1,8 km.

2. Legături feroviare nu există.

Structura sistemului economic

1. Agenţi economici: agricoli şi non-agricoli;

Distribuţia agenţilor economici după:

1. domeniul de activitate: unităţi industriale, unităţi comerciale, societăţi agricole;
2. forma juridică: societăţi comerciale, asociaţii familiale, persoane fizice autorizate.
3. Structura terenurilor agricole – arabil, păşuni, vii, livezi, fâneţe, păduri:
4. proprietate publică: aparţinând statului, unităţii administrativ-teritoriale

– teren arabil: 3.032 ha;

– păşuni naturale: – 222 ha cultivate de persoane fizice şi 253 ha cultivate de persoane juridice;

– fâneţe: 30 ha cultivate de persoane fizice;

– livezi: 10 ha cultivate de persoane fizice;

– fond forestier: 20 ha pe persoană fizică;

– grâu: 1217 ha persoane fizice şi 90 ha persoane juridice;

– orz: 200 ha cultivate de persoane fizice;

– porumb: 650 ha cultivate de persoane fizice şi 60 ha cultivate de persoane juridice;

– floarea-soarelui: 45 ha cultivate de persoane fizice şi 35 ha cultivate de persoane juridice;

– cartofi: 40 ha cultivate de persoane fizice;

– plante de nutreţ: 295 ha cultivate de persoane fizice.

1. proprietate privată: aparţinând statului, a unităţii administrativ-teritoriale, a persoanelor juridice, a persoanelor fizice.
2. Prestări servicii:

Servicii publice: Administraţia locală.

Alte servicii:

– unităţi poştale: comuna deţine un oficiu poştal;

– asigurări: în comună nu sunt înregistrate sedii sau birouri special amenajate pentru firmele de asigurări;

– accesul la transport rutier (existenţa firmelor de transport, grafic orar, trasee): comuna are un contract de transport pentru persoane, încheiat cu o firmă autorizată, dar pe un traseu ocolitor şi dezavantajos pentru locuitori, deoarece maşinile fac ruta ocolitoare prin satele Catanele şi Zeama-Rece, care aparţin comunei Căteasca.

Echiparea edilitară

– alimentare cu energie termică: nu există;

– alimentarea apă şi canalizare – sistem contorizat sau necontorizat: deocamdată nu există decât la nivel mic, pe plan local se doreşte obţinerea de fonduri pentru o investiţie destinată întregii comune;

– alimentare cu energie electrică;

– reţeaua de drumuri;

– telecomunicaţii: în comună există toate reţelele de telefonie mobilă;

– reţea de cablu TV.

Construcţii de locuinţe – numărul blocurilor colective şi a gospodăriilor: 983.

Locuri de muncă

– agricultură: 124;

– industrie: 113;

– industrie extractivă: 85;

– industrie prelucrătoare: 16;

– energie electrică şi termică, gaze şi apă: 16;

– comerţ: 7;

– transport, depozitare, comunicaţii, poştă: 3;

– activităţi financiare, bancare şi de asigurare: 1;

– administraţie publică: 9;

– învăţământ: 25;

– sănătate şi asistenţă socială: 4;

– alte domenii: 283.

– Gradul de ocupare – populaţie activă în comună (inclusiv cei care lucrează în afara localităţii): aproape 2000 de persoane sunt angajate.

– Şomajul – scăzut în Oarja.

Sistemul de sănătate

– cabinete medicale: două;

– medici de familie: doi;

– cabinete individuale: două;

– farmacii – una.

Distanţa faţă de cele mai apropiate spitale: aproximativ 20 km faţă de cele din Piteşti şi din Topoloveni şi Călineşti.

Starea infrastructurii de sănătate: necesitatea renovării dispensarului comunal, a cabinetelor de consultaţii şi, eventual, aducerea a încă unui cadru medical specializat; dotarea cu aparatură performantă.

Reţeaua şcolară

– Unităţi de învăţământ: două şcoli generale, una cu clasele I-IV şi cealaltă cu clasele I-VIII, trei grădiniţe.

– Situaţia infrastructurii şcolare – crearea de spaţii de recreere pentru şcolari şi preşcolari, dotarea corespunzătoare a laboratoarelor şi a sălilor de curs;

– Populaţie scolară: preşcolari – 112, şcolari – 340, gimnazial, liceal – 100, profesională, şcoală de arte şi meserii.

Personal didactic: în cadrul instituţiilor de învăţământ sunt încadrate 25 de persoane.

– Baza materială:

– Săli de clasă; la şcoala generală cu clasele I-VIII sunt şapte săli de clasă, un laborator de informatică, un laborator de biologie, un laborator de fizică-chimie şi un laborator de istorie;

– la şcoala generală cu clasele I-IV sunt două săli de clasă;

– Şcoal generală cu clasele I-VIII are amenajată o sală de sport, laboratoare, ateliere.

Asistenţă socială

– ajutoare sociale, conform legii 416/2001 acordate de autoritatea locală persoanelor, familiilor aflate în dificultate: 26 de dosare şi 53 de persoane;

– ajutoare pentru încălzirea locuinţei: 800-900 de cereri;

– protecţia persoanelor cu dizabiltăţi; a vârstnicilor;

– ajutoare de urgenţă: 16;

– numărul asistenţilor personali: 16;

– alocaţii pentru nou-născuţi: în medie 35-40 de copii pe an;

– alocaţii complementare: 50 de dosare;

– alocaţii monoparentale: 15 dosare.

Ordinea publică şi siguranţa cetăţeanului

În comună nu sunt înregistrate conflicte majore, decât eventuale certuri sau scandaluri.

În cadrul primăriei există un sistem de pază şi protecţie format din personal care patrulează prin comună pe timpul nopţii, pentru a le conferi cetăţenilor un grad sporit de siguranţă.

În cadrul primăriei există şi un reprezentant pentru situaţii de urgenţă şi un grup de 39 de voluntari.

Activităţi specifice zonei

– Industrie, agricultură

 

Obiective turistice: Monumentul eroilor.

Evenimente locale: Ziua comunei Oarja – în luna mai.

Agrement: lacuri şi bălţi de pescuit

 

Facilităţi oferite investitorilor

Ieşire la autostrada Piteşti-Bucureşti;

Distanţa de 10 km faţă de municipiul Piteşti;

Locuitori care deţin terenuri cu ieşire la autostrada Piteşti-Bucureşti;

Acces la drumul judeţean 503;

Reţea de telefonie, cablu şi internet.

Proiecte de investiţii

Canalizare şi epurare a apelor uzate în comună.