Cu un potențial turistic uriaș, comuna Mioarele suferă de sete, apa care ajunge în casele sătenilor nefiind potabilă. Cel puțin așa susține noul primar al localității, Gheorghe Șucu, edilul-șef informându-i și pe localnici cu privire la acest lucru.
Apa de la robinet, nepotabilă
„La noi, urgența de forță majoră este alimentarea cu apă. Cu apa potabilă oamenii se descurcă foarte greu. Își cumpără apă îmbuteliată sau își cară cu bidoanele de la izvoarele de suprafață. Vreo trei izvoare pe deal au apă bună de băut. Apa de la rețea o folosesc pentru duș, pentru udat, pentru adăpat vitele… Am anunțat populația să nu consume apa de la robinet! Am pus și niște afișe în acest sens. Neexistând în comună un sistem de canalizare public la care să se lege, sătenii care și-au amenajat grupuri sanitare și-au montat fose ca soluție pentru dejectarea apei murdare și a resturilor menajere. Apa de la fose se infiltrează în sol, indiferent cum ar fi… În plus, apa din rețea este afectată și de dejecțiile provenite de la fermele de animale. Apa din rețea e tratată cu clor mult ca să o facem cât de cât acceptabilă, dar tot industrială rămâne, din punctul meu de vedere. Cu sănătatea oamenilor nu te joci. Așa că la noi apa potabilă este urgența-urgențelor! Am făcut toate demersurile la Guvern și am promisiunea că la următoarea rectificare bugetară mă vor ajuta. S-ar putea să îmi dea niște bani din fondul de urgență. Am fost de câteva ori și la domnul Câțu. Am făcut documentația, am făcut și un proiect estimativ, am făcut un memoriu, am făcut totul… A trecut prin Prefectură și a ajuns la Guvern. Așteptăm acum rectificarea de buget, pentru că e vorba de o sumă cam mare. E o sumă de vreo 21 miliarde lei vechi ca să aducem apa potabilă de la Câmpulung. Nu am altă sursă. S-au făcut niște puțuri, s-a săpat până unde s-a putut, la o adâncime de 180 metri, dar apă nu a ieșit…”, a explicat primarul de la Mioarele.
Agroturismul – victimă colaterală
Declarat cel mai înalt din România, Dealul Mățău din comuna Mioarele (1.017 metri) închide spre sud depresiunea Câmpulungului dintre Râul Târgului și Argeșel și spre nord depresiunea Jugur-Poenari, constituind totodată una din frumusețile naturale ale localității. De pe platou se vede o panoramă idilică a Câmpulungului și a Munților Piatra Craiului, Iezer, Făgăraș, iar în zilele senine se poate vedea și Vârful Moldoveanu.
Turiștii care ajung în Mioarele pot vizita și situl arheologic de interes național, reprezentat de curțile boierești din punctul Hobaia, la 200 metri sud de extremitatea estică a satului Suslănești, cuprinzând rămășițele unei biserici și ale unei incinte din secolele X și XI. Tot de interes național sunt și trei cruci de piatră din satul Mățău, monumente istorice memoriale sau funerare: crucea din satul Cocenești (1721), crucea din satul Chilii (1728) și crucea de la intersecția dintre șoseaua județeană și drumul comunal spre Suslănești, datând din timpul lui Constantin Brâncoveanu.
Primarul susține că unii investitori l-au contactat pentru a-și deschide pensiuni în Mioarele, însă afacerea cu agroturismul stă în loc fiindcă localitatea nu a rezolvat problema apei potabile. „Oamenii mi-au spus clar că atunci când încep lucrările la apă curentă se apucă și ei de construcții”, a conchis Gheorghe Șucu. Aproximativ 1.600 de oameni locuiesc în Mioarele, comuna unde apa de băut este prioritară.
