Primarul Gheoghe Matei
… Aceste vorbe au fost rostite de primarul Gheorghe Matei când l-am întrebat cum vede viitorul satului românesc. „Satul îşi pierde identitatea acolo unde nu mai există respect faţă de familie, de sat, de tradiţii. Chiar dacă perspectivele noastre sunt strâns legate de infrastructură, de dezvoltare, ar trebui să ne ajutăm şi să ne respectăm ca oameni. În zilele noastre, este o competiţie distructivă între noi, în loc să ne ajutăm unul pe altul. Şi, din păcate, totul pleacă de sus. De acolo trebuie să înceapă schimbarea noastră în bine. Pe de o parte… Pe altă parte, în contextul actual, ne pierdem autenticitatea, nu mai avem nimic al nostru. Tradiţie cred că va fi lucrul care ne va uni până la urmă. Şi doar aşa vom reuşi, respectând tradiţiile”- ne-a declarat Gheorghe Matei, primarul comunei Mihăeşti.
Deşi este de cinci mandate edil-şef al localităţii, Gheorghe Matei ne spune că sunt în continuare multe lucruri de făcut în comună, şi asta nu pentru că până acum lucrurile au stagnat, ci fiindcă suntem într-o evoluţie continuă şi, când crezi că ai finalizat ceva, în scurt timp trebuie să revii asupra lucrurilor pentru a fi în pas cu cotidianul, cu tehnologia.
Aşezare, structură
Comuna Mihăeşti este situată de-a lungul albiei Râului Târgului, pe şoseaua ce duce spre Câmpulung Muscel, într-o zonă colinară, pe o suprafaţă de 34 km pătraţi, cu o populaţie de 6.127 persoane, însumând 2.240 gospodării.
Cele şapte sate componente: Mihăeşti, Drăghici, Valea Popii, Văcarea, Furnicoşi, Valea Bradului, Rudeni.
În Mihăeşti sunt şase şcoli şi cinci cămine culturale.
Comuna se află în nord-estul judeţului, pe malurile Râului Târgului, acolo unde acesta primeşte apele afluenţilor Ruda şi Drăghici. Este străbătut de şoseaua naţională DN 73, care leagă Piteştiul de Câmpulung. Lângă Rudari, din acest drum se ramifică şoseaua judeţeană DJ 738, care duce spre nord la Poienarii de Muscel şi Schitu Goleşti (unde se termină în acelaşi DN 73).
Istorie
La sfârşitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Râurile a judeţului Muscel şi era formată din satele Mihăeşti, Valea Bradului, Geabelea şi Furnicoşi, având în total 780 de locuitori. Existau aici cinci mori, o şcoală mixtă fondată în 1834, în timpul domniei lui Alexandru Ghica, şi trei biserici (la Mihăeşti, Valea Bradului şi Furnicoşi). La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcţionau în aceeaşi plasă şi comunele Drăghiciu şi Valea Popii. Prima, având 1.001 locuitori care trăiau în 240 de case în singurul sat, iar acolo existau: o fabrică de scaune cu mecanisme acţionate hidroenergetic, aparţinându-i lui Anast. I. Chirvasi; o biserică zidită în 1854 şi o şcoală cu 72 de elevi (dintre care şase fete). În comuna Valea Popii trăiau 1.346 de locuitori în satele Valea Popii, Văcarea şi Huluba.
Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna drept reşedinţă a plasei Râurile, având 1.171 de locuitori în satele Călceasa, Furnicoşi, Geabelea, Mihăeşti şi Valea Bradului. Comuna Drăghici avea 1.772 de locuitori în unicul ei sat, iar comuna Valea Popii avea 1.275 de locuitori în satele Huluba şi Valea Popii.
În 1950, comunele au fost transferate raionului Muscel din regiunea Argeş, iar în 1968 au trecut la judeţul Argeş. La acea dată, comuna Valea Popii dispăruse, iar comuna Drăghici a fost desfiinţată cu acea ocazie, satele lor trecând la comuna Mihăeşti.
Monumente istorice
În comuna Mihăeşti se găsesc bisericile „Sfântul Ioan Botezătorul” din Furnicoşi (datând din 1810) şi „Sfântul Nicolae” (1767) din Valea Bradului, ambele monumente istorice de arhitectură de interes naţional. În rest, alte două obiective din comună sunt incluse în lista monumentelor istorice din judeţul Argeş ca monumente de interes local: şcoala veche (începutul secolului al XX-lea) din satul Mihăeşti şi casa Iorgulescu (secolul al XIX-lea) din satul Drăghici.
Demografie
Conform recensământului efectuat în 2011, populaţia comunei Mihăeşti se ridica la 5.909 locuitori, în creştere faţă de recensământul anterior, din 2002, când se înregistraseră 5.882 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (75,9%), fiind şi o minoritate de romi (19,5%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor este ortodoxă (92,1%), dar există şi minorităţi de penticostali (2,44%) şi creştini după evanghelie (1,12%). În cazul a 3,88% din populaţie nu este cunoscută apartenenţa etnică.
Parcul dendrologic
Drumul spre Mihăeşti te poartă spre o altă dimensiune a timpului şi te întâmpină cu sfinte troiţe ridicate la margine de şosea, pe partea dreaptă, cu precădere, noi paraclise sfinţite, locuri de popas şi de reculegere.
Simboluri ale ospitalităţii creştine aşternute în veşnicie, lângă care călătorul de prin alte locuri poate opri o clipă să guste în linişte din apa vie, dătătoare de energii sufleteşti.
În localitate ne întâmpină Parcul dendrologic, amenajare peisagistică de excepţie, operă a ilustrului iniţiator de rezervaţii naturale naţionale, inginer Iuliu Moldovan, al cărui bust este amplasat în zona centrală a parcului. Lucrările de amenajare au început în perioada 1895-1901, iar în 1935 a fost creată partea dendrologică, de partea peisagistică ocupându-se arhitectul Rech Brun.
Parcul are 65 hectare, suprafaţă în care vegetează specii arbustive şi arboricole de mare valoare ştiinţifică. O legendă vie, cu oameni ce şi-au consacrat viaţa unor idei care să dăinuie, să nu fie date uitării. Iuliu Moldovan – întemeietorul acestui monumental parc – a devenit arhetip, model demn pentru urmaşi, iar sufletul său călătoreste şi azi prin spaţiile acestui paradis pãmântesc din Mihăieştii de Argeş.
Acest inginer silvic a ştiut că singura valoare de prin respectivele locuri de poveste este omul, cu calităţile şi cu păcatele sale, şi că merită să-ţi pui viaţa în slujba lui.
Copilărie cu… poeţi
„Călător” prin această frumoasă localitate a fost şi poetul Nicolae Labiş, care, în timpul războiului, refugiat împreună cu familia, şi-a petrecut o minunatã vreme a copilăriei în satul Văcarea. Spiritul său poetic s-a îmbogăţit şi cu darurile acestui sfânt pământ şi, neîndoielnic, cu zestrea pe care învăţătorul satului i-a dăruit-o cu generozitate.
Mai târziu, în „Scrisoare mamei”, la Mălini, cu ocazia luminatelor sărbători ale Crăciunului, există şi o picătură de amintire a satului argeşean: „Cred că pe masă vinul m-aşteaptă-n adormire/ E vinul roş, din care pe-atunci n-ai vrut să-mi dai,/ În vremurile-acelea săpate-n amintire,/ C-o mamă grijulie şi-un băieţel bălai”.
Un alt nume de prestigiu al poeziei româneşti pe care l-a dat ţării acest loc este Otilia Nicolescu. Născută în satul Drăghici, poeta şi-a petrecut copilăria pe aceste minunate plaiuri, de care nu s-a desminţit niciodată. Foarte multe dintre poemele sale le-a scris la casa natală, unde venea vara, împreună cu scriitori de prestigiu ai literaturii naţionale, între care R. Munteanu, Dana Dumitriu, Nichita Stănescu, Gheorghe Tomozei şi multi alţii. Intelectualii satului îşi amintesc şi acum cu bucurie de serile literare de la casa poetei de peste râu, de discuţiile interminabile despre cultura şi poezia română. (sursă – site-ul Primăriei Mihăeşti)
Proiecte în comună
- Construirea drumului asfaltat DC 11 Stâlpeni – Mihăeşti – Schitu Goleşti, în lungime de 8,5 km, din care s-au asfaltat 4 km;
- Pietruirea drumurilor comunale neclasificate, pe o lungime de 12 km;
- Modernizarea drumurilor comunale clasificate, în lungime de 3 km;
- Construirea unui pod nou pe Râul Târgului;
- Construirea unui pod nou în satul Drăghici, în punctul Manii;
- Alimentare cu apă în satul Rudeni; lungimea reţelei – 4 km;
- Alimentare cu apă în satul Rudeni, în punctul Zamfir;
- Alimentare cu apă în satul Drăghici; lungime reţelei – 12 km;
- Canalizare în satul Drăghici; lungime – 12 km;
- Canalizare în comuna Mihăeşti; lungime – 10 km;
- Modernizarea şi reabilitarea căminelor culturale la Furnicoşi, Drăghici şi Valea Popii.
- Construirea unei şcoli moderne cu opt clase în comuna Mihăeşti;
- Construirea unei grădiniţe cu program prelungit în comuna Mihăeşti;
- Exinderea alimentării cu apă în satele comunei; lungime – 8 km;
- Modernizarea serviciului de pază;
- Modernizarea serviciu propriu de protecţie a mediului (dotarea locuinţelor cu pubele);
- Atragerea investitorilor pentru înfiinţarea unor locuri de muncă;
- Înfiinţarea serviciului comunal de gospodărire a apelor.
Pe scurt…
Execuţie reţelei de alimentare cu apă;
Modernizarea drumurilor comunale;
Execuţia reţelei de canalizare;
Reabilitare de şcoli şi grădiniţe;
Amenajare de spaţii verzi – parc şi locuri de joacă.
Probleme
Pe lângă necazurile pe care le-a avut în ultimul timp din cauza inundaţiilor, primarul Gheorghe Matei ne-a spus că una dintre cele mai mari probleme la Mihăeşti este lipsa investitorilor. „Nu există o explicaţie logică. Avem toate facilităţile necesare unui investitor, utilităţile sunt conform cerinţelor. Probabil din cauza faptului că suntem la jumătatea distanţei dintre Piteşti şi Câmpulung, şi, în plus, fiindcă Mioveniul este foarte aproape de noi, avem lipsă de investitori”, ne-a spus primarul comunei.
În afara micilor comercianţi, La Mihăeşti nu există decât o croitorie, un atelier de prelucrare a lemnului şi o balastieră.
Vă reamintim că în urmă cu vreo două săptămâni, din cauza ploilor abundente, drumul judeţean 738 din Argeş a fost afectat, din nou, de o alunecare de teren, în satul Drăghici, comuna Mihăeşti. Marţi, 10 iulie, preşedintele Consiliului Judeţean, Dan Manu, a efectuat o vizită la faţa locului, pentru a vedea care este situaţia. Concluzia: este nevoie de o regularizare a râului în zona respectivă, râu care erodează malul de pământ. Până la soluţionarea definitivă a problemei, pentru a stopa totuşi prăbuşirea drumului, Regia Judeţeană de Drumuri Argeş a început lucrări de consolidare a malului în zona afectată. Aici trebuie realizate însă investiţii de amploare, împreună cu cei de la „Ape”, întrucât este necesară efectuarea unei lucrări de regularizare a râului, care erodează drumul de mai mulţi ani. Asta după ce, în 2016, pe acest drum au fost executate lucrări similare, malul surpat distrugând atunci drumul pe un sens de circulaţie.
