Sediul Primăriei, Consiliului Local, Căminului Cultural, Bibliotecii şi Muzeului Etnografic
Străveche vatră românească, comuna Corbi este un adevărat pergament pe care s-au înscris temeinic, pentru eternitate, mărturii ale existenţei noastre multimilenare în spaţiul carpato-danubiano-pontic. Situată în zona central-nordică a judeţului Argeş, pe cursul mijlociu al Râului Doamnei, având o populaţie cu domiciliul stabil de 3.674 de locuitori, pitoreasca aşezare subcarpatică este constituită, actualmente, din satele Corbi, Jgheaburi, Poienărei, Corbşori, Stăneşti şi Poduri, ca urmare a reorganizării administrativ-teritoriale din anul 1968. Cea mai veche atestare documentară este consemnată în istoria satului Corbi („Corbii de Piatr[„) – menţionat, iniţial, în hrisovul din 15 aprilie 1456, emis de cancelaria domnească a voievodului Ţării Româneşti Vladislav al II-lea, prin care i se confirma jupânului Mogoş dreptul de stăpânire asupra „Corbilor de Piatră”. O motivaţie toponimică perpetuată în folclor şi preluată de către autorii „Marelui Dicţionar Geografic al României” (1899) este: „Numele satului provine de la vechea familie Corvin, a cărei proprietate a fost această moşie”. Toponimul „Corbii de Piatră” îşi are geneza în frecvenţa considerabilă, în aria sa geografică, a corbilor, care populau stâncile masive de gresie din această zonă submontană. Prin filiera tradiţiei orale, corbul a devenit un autentic simbol heraldic local.
Comună binecuvântată
Mirifică aşezare de dăinuire românească, localitatea Corbi se află la 54 km de Piteşti, 35 km de Câmpulung Muscel şi 34 km de Curtea de Argeş. La nord, comuna se învecinează cu localitatea Nucşoara, la vest cu Brăduleţ şi Muşăteşti, la sud cu Domneşti şi la est cu Aninoasa.
Primarul Virgil Baciu (şi un grup de copii)
Suprafaţa întregii localităţi însumează 56,52 kmp, iar cea agricolă cuprinde 5.652 hectare, din care 820 hectare intravilan şi 4.832 hectare extravilan. Dominată de Râul Doamnei care izvorăşte din versantul sudic al Munţilor Făgăraş, Corbi este situată într-o depresiune intracolinară, delimitată la est şi la vest de dealuri piemontane paralele, orientate pe direcţia nord-sud. Altitudinea reliefului este cuprinsă între 1.143 metri pe culmea dealului Plătica din nord-estul satului Corbi şi circa 500 metri la nivelul Râului Doamnei. Zona colinară se evidenţiază prin păduri seculare de fag şi de stejar alături de suprafeţe întinse de livezi, păşuni şi fâneţe. Cultura pomilor fructiferi (pruni, meri, peri, nuci şi alte soiuri) este favorizată de condiţiile locale de sol şi de climă, plantaţiile pomicole recente asigurând producţii superioare de fructe. Clima este continental moderată de depresiune colinară adăpostită, frecvenţa vânturilor fiind mai puţin simţită în zona locuită, ea manifestându-se mai mult pe versanţi.
Ocupaţii milenare
Una dintre ocupaţiile tradiţionale ale locuitorilor o reprezintă creşterea animalelor, îndeosebi a celor peste 34.700 de oi (dintre care 32.060 de oi numai în satele Corbi şi Jgheaburi). La începutul anului 2015, efectivele de animale în satele Corbi şi Jgheaburi erau următoarele: 29.274 ovine, 420 bovine, 860 porcine, 1.200 caprine şi 122 cabaline. Ciobanii corbeni sunt crescători de oi cu adevărat pricepuţi şi respectaţi ca meşteşug, renumiţi în Argeş şi în toate judeţele ţării. La Corbi se organizează şi o manifestare dedicată oierilor, unică în peisajul judeţului şi nu numai.
Biserica rupestră Corbii de Piatră
Biserica rupestră
În satul Jgheaburi se află fascinanta Biserică rupestră Corbii de Piatră (actualmente, Ansamblul monastic), dăltuită, din vremuri imemoriale, în stânca uriaşă de gresie ce domină terasa stângă a Râului Doamnei, monument important de arhitectură ecleziastică, atestat documentar iniţial la 23 iunie 1512, având două altare geminate, cel mai vechi ansamblu de pictură murală şi primul schit de călugăriţe din Ţara Românească. Din păcate, în prezent, Biserica rupestră (în special pictura murală originală) se prezintă într-o stare avansată de degradare din cauza excesului de umiditate produs de infiltraţiile apelor pluviale în interiorul acestui monument-cheie al începuturilor medievale româneşti.
Personalităţi
Cu cea mai veche atestare documentară, satul Corbi a intrat în conştiinţa naţională prin ipoteza istorică a originii locale a lui Iancu Corvin (Iancu de Hunedoara – 1387-1456), conducătorul luptei antiotomane până la 11 august 1456, personalitate de excepţie a Evului Mediu european. De asemenea, se presupune că şi istoriograful Nicolaus Olahus (1493-1568) este de origine corbenească, mama sa fiind descendentă din familia lui Iancu Corvin, voievodul Transilvaniei între anii 1407 şi 1456. În vatra Corbilor s-a născut, la 27 noiembrie 1764, Naum Râmniceanu, cărturar monah care, prin scrierile sale, a afirmat ideea latinităţii şi a continuităţii poporului român. În a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, în Corbii de Piatră s-a stabilit o comunitate numeroasă de „ungureni” din comuna Jina, judeţul Sibiu, care a părăsit localitatea natală transilvană din cauza constrângerilor religioase ce au urmat Unirii cu Biserica Catolică a Romei.
Oieritul, meserie transmisă de la o generaţie la alta
Primarul priveşte spre viitor
„În viziunea noastră, satul argeşean, deziderat pentru care ne-am angrenat în munca administrativă, trebuie să aibă dotările şi condiţiile impuse de standardele europene, respectiv: infrastructura rutieră modernizată, iluminat public stradal de calitate, apă curentă şi canalizare, locuri amenajate pentru practicarea diverselor ramuri sportive şi pentru agrement. Într-un cuvânt, dotările publice puse la dispoziţia locuitorilor, specifice unui nivel de trai decent, de nivel european. Toate acestea trebuie puse în operă şi, în mare parte, pe teritoriul comunei Corbi există sau sunt în curs de realizare, fără a fi periclitat specificul local care trebuie menţinut cu orice preţ, fiindcă altminteri ne vom trezi că ne topim în amalgamul european, iar tradiţiile, obiceiurile şi chiar identitatea local rurală se vor pierde. Parafrazând un jurnalist – «altminteri ne vom trezi că nu mai ştim ai cui mai suntem». În concluzie, ce este bun trebuie păstrat. Ce trebuie făcut să îndeplinim cu rigoare, suflet şi responsabilitate pentru a aduce satul argeşean la nivelul şi standardele europene, fără a uita însă cuvintele lui Blaga «Veşnicia s-a născut la sat»”, ne-a declarat destonicul primar din Corbi, Virgil Baciu.
Proiecte în derulare
În Corbi sunt în curs de derulare proiecte importante:
– modernizarea drumurilor comunale şi de interes local;
– extinderea şi modernizarea reţelei publice de alimentare cu apă şi canalizare în satele Corbi şi Jgheaburi;
– cadastru prin programul naţional de cadastru şi carte funciară.
Tradiţie şi viitor
Puncte tari
– căi de acces principale modernizate, drumuri asfaltate în procent de 80% (total străzi comunale asfaltate – 22 km; modernizare prin pietruire străzi comunale – 14,5 km; modernizare drumuri agricole – 31,8 km);
– trei terenuri de sport, cămine culturale, şcoli modernizate, iluminatul public şi alimentarea cu apă completează realizările;
– reţele de utilităţi – reţea de apă aproape peste tot;
– obiective economice importante: depozit de procesare a fructelor, secţie de procesare a produselor lactate, pensiuni, centru de agrement, diverse prestări servicii – comerţ, service auto, servicii medicale, divertisment;
– forţă calificată de muncă;
– activităţi cu caracter local – creşterea animalelor, pomicultura, meşteşuguri – prelucrarea lânii, cahle teracotă, confecţionarea costumelor populare, ţesături;
– comuna Corbi face parte din Asociaţia G.A.L. Făgăraşul de Sud – Posadelor (pot fi accesate fonduri europene prin consultanţii acestei asociaţii).
Puncte slabe
– îmbătrânirea populaţiei;
– unele terenuri agricole nelucrate;
– fărâmiţarea exploataţiilor agricole.
Meşteşugurile, la mare preţ
Oportunităţi
– agricultură, pensiuni, depistarea meseriaşilor locali, idei de afaceri, protejarea patrimoniului silvic, cultură populară, terenuri libere pe care se poate investi; resurse naturale, turism, cultură etc.
Ameninţări
– depopularea satelor prin migraţie internă şi externă; dispariţia sau pericolul dispariţiei unor meserii sau activităţi specifice.
În loc de concluzie
„Suntem deschişi oricărui investitor şi aşteptăm cu interes orice propunere sau parteneriat”, afirmă primarul Virgil Baciu.
