Primăria Căteasca

Primar: Eugen Mira
Viceprimar: Adrian Bănuţă
Secretar: Şerban Elena Izabela
Personalităţi: Dan Zamfirescu (scriitor), generalul Nicolae Bănuţă

Comuna Căteasca este așezată în sud-estul judeţului Argeş, la o distanță de 20 km față de municipiul Pitești și 10 km sud spre orașul Topoloveni. Legătura cu reşedinţa judeţului se realizează prin autostrada Piteşti-Bucureşti sau prin şoseaua judeţeană Căteasca-Piteşti. Din 1968, comuna se compune din localităţile Catanele, Căteasca, Cireşu, Coşeri, Gruiu, Recea şi Siliştea cu reşedinţa la Căteasca, aceasta înglobând tot de atunci fostul sat Popeşti. Se învecinează la nord cu Ştefăneşti, Topoloveni şi comunele Călineşti şi Leordeni; la sud – cu Rociu, la vest – cu Oarja şi Suseni, la est – cu Răteştiul.

• Suprafaţă: 81 kmp
• Populaţie: 3.763 locuitori
• Atestare documentară: anul 1646

Monumentul Eroilor

Cine a fost „Căteasca”?

Toponimul localităţii îşi are originea în numele propriu „Căteasca”. Acesta provine de la numele de grup „Căteşti” cu originea în numele propriu „Cătea”. În acelaşi timp, ar putea s-o desemneze pe soţia lui „Cătea” sau moşia acestuia. Potrivit învățătorului Gheorghe Zamfirescu, numele satului ar proveni „de la un oarecare Cătuneanu”. În Evul Mediu, satul Căteşti, denumire ce s-a păstrat până în perioada modernă, când s-a transformat în Căteasca, a făcut parte din judeţul Vlaşca şi, uneori, din judeţul Mușcel, fiind situat la graniţa dintre aceste două foste unităţi administrativ-teritoriale. Plasa Găleşeştilor se regăseşte la 1818 ca subunitate administrativă a judeţului Vlaşca. În perioada decembrie 1859 şi martie 1860, în timpul domniei lui Alexandru Ioan Cuza, s-a realizat un recensământ al populaţiei, din care aflăm că în plasa Găleşeşti se aflau 27 de sate, printre care şi: Cacaleţii de Jos (Gruiu), Cacaleţii de Sus (Siliştea), Cătescii – Popena, Cireşu, Stănislăveşti, cu satele Lacu şi Cătunele. După cum se observă, unele dintre sate au un al doilea nume: Cacaleţii de Jos sau Gruiu, Cacaleţii de Sus sau Siliştea; satul Popeşti este numit Căteşti-Popeşti, incluzând şi numele cătunului Căteşti (numit ulterior Căteasca).

Mihai Viteazul, vizită-fulger

Din istoria locului, reţinem că la 1594, în satul Gruiu (Gruiu-Deal, pădure) îşi face apariţia Mihai Viteazul împreună cu câţiva oşteni. Ia masa la unul din oamenii destoinici ai satului, pe care îl împroprietăreşte cu o suprafaţă de pământ, cu act de proprietate. Mai mult decât atât, datorită vredniciei acestuia îl numeşte boier şi-i dă numele Boeru, nume care dăinuie peste ani. Ultimul descendent (Boeru Nicolae, 1898-1980) are şase fete care după căsătorie îşi schimbă numele şi acesta se pierde în cele din urmă.

Biserica din Căteasca

O istorie… liberală

După cucerirea independenţei de stat şi după proclamarea Regatului României, liberalii vor acţiona în timpul guvernului I. C. Brătianu (1881-1888), nu doar în sensul înviorării vieţii economice a ţării, ci şi pe planul reorganizării ei administrative. Concepţiile centralizatoare şi autoritare ale „vizirului” Brătianu îşi vor găsi o reflectare fidelă în legea comunală din 7 mai 1887, menită a accentua tutela administrativă centrală faţă de comunele rurale şi a limita dreptul de decizie al consiliilor comunale rurale. Deşi legea recunoştea teoretic principiul liberal al descentralizării administrative, în fapt, el era aplicat doar la oraşe, în timp ce la sate guvernul îşi sporise considerabil influenţa şi controlul asupra administraţiei locale. Liberalii vor aduce modificări de substanţă în organizarea judeţeană şi comunală a ţării, prin „legea pentru organizarea comunelor şi administraţia plăşilor” din 29 aprilie 1908, în virtutea căreia se acordau puteri sporite administratorilor de plăşi, dar era redus rolul primarului, devenit un simplu reprezentant al intereselor locale. O consecinţă firească a Marii Uniri au reprezentat-o legea „pentru unificarea administrativă a României”, din 14 iunie 1924 şi Decretul Regal nr. 2465/25 septembrie 1925, dat publicităţii la 7 octombrie 1925. În urma acestei legi, pentru teritoriul administrativ-teritorial al actualei comune Căteasca situaţia era următoarea: comuna Cireşu, alcătuită din satele Siliştea (reşedinţă) şi Cireşu; comuna Căteasca avea satele Coşeriile şi Popeşti (reşedinţă); comuna Gruiu, cu satul omonim și Cacaleții de Jos și comuna Oarja cu satele Catanele, Ceaușești, Oarja, Ștefănești și Stănislăvești (reședință).
(sursa: „File de istorie” – monografia comunei Căteasca).

Eugen Mira, primarul comunei

Un primar cu uşa mereu deschisă

Primarul comunei, Eugen Mira, este de profesie tehnician veterinar şi nu se „sfieşte” să părăsească biroul primăriei pentru a răspunde solicitărilor localnicilor când aceştia au probleme cu animalele din gospodărie. Edilul este apreciat pentru implicarea şi promptitudinea de care dă dovadă, însă realizările de până acum au fost posibile şi datorită faptului că angajaţii primăriei „vâslesc” în aceeaşi direcţie.
„Sunt mulţumit de cum merg lucrurile la Căteasca, sunt mulţumit că am alături o echipă de oameni competenţi, dar şi uniţi. Aşa cum ne-am organizat spaţiul şi terenurile, avem oportunitatea de a dezvolta comuna prin atragerea a şi mai mulţi investitori” – ne-a transmis Eugen Mira.

Industrie de „categoria grea”

Faurecia – fabrică de echipamente auto

Agricultura se practică în continuare la Căteasca, câmpia fiind cultivată îndeosebi cu grâu, porumb, rapiţă şi floarea soarelui, însă bunăstarea vine mai ales datorită investiţiilor din industrie. Nu mai puţin de şapte mari companii au decis să înfiinţeze puncte de lucru la Căteasca. Şi nu este vorba de birouri cu câţiva angajaţi, ci de sedii, de hale impresionante şi mii de oameni care lucrează pe platforme industriale.

Cea mai recentă inaugurare aparţine producătorului de echipamente auto Faurecia, în urma unei investiţii de aproximativ 8 milioane euro. Aici se fac planşe de bord, panouri de uşă şi console centrale utilizate în echiparea unor autovehicule precum Land Rover, Jaguar, Volvo, Ford, Peugeot, Citroen, Chrysler şi Renault. Dar lucrurile nu se opresc aici. În curând, grupul CTP, cel mai mare dezvoltator şi administrator de parcuri industriale şi logistice din România şi Europa Centrală şi de Est, va finaliza un depozit de 20.000 mp pentru Arctic. Turcii şi italienii sunt prezenţi de asemenea la Căteasca, având două mari hale de producţie. Este vorba de Martur, companie care se ocupă de proiectarea şi fabricarea scaunelor şi tapiseriilor auto, respectiv Marca, o firmă al cărei domeniu de activitate este proiectarea şi construcţia de matriţe pentru injecţie mase plastice.

Musa – companie cu capital autohton

O firmă cu capital autohton, Musa, are de asemenea o zonă de producţie subansambluri auto în satul Coşeşti. Iar la ieşirea din Cireşu spre Autostrada A1, îi găsim pe cei de la COFA România, companie cu capital integral italian recunoscută drept unul dintre cei mai importanţi furnizori de materiale de construcţii pe piaţa autohtonă. În fine, GBA Plastik S.R.L., cu sediul la Căteasca (km 94 al Autostrăzii A1) este singura societate producătoare de trape de fum şi luminatoare din România.

Reţea de gaze în toată comuna

Adrian Bănuţă, viceprimar

„Chiar şi cu acest aflux de agenţi economici, aportul de taxe şi impozite este insuficient pentru dezvoltarea unor proiecte majore gen infrastructură de canalizare. Pot să spun că aceasta este cea mai costisitoare investiţie din punct de vedere financiar, iar pentru administraţia locală realizarea unei reţele de canalizare este un deziderat. Din fericire, cu gazele problema e rezolvată fiindcă, la începutul anilor 2000, am avut şansa să fim prinşi într-un proiect de dezvoltare al Petromului care a realizat o reţea proprie de distribuţie gaze naturale. Acea reţea a fost vândută ulterior unui operator privat” – ne-a dezvăluit viceprimarul Adrian Bănuţă.

Reţeaua de sănătate

La urgenţele medicale intervin ambulanţe din Topoloveni care ajung să acorde primul ajutor în aproximativ 20 de minute. Ulterior, pacienţii sunt transportaţi la Piteşti şi mai rar la spitalul din Călineşti. Reţetele, consultaţiile de rutină şi cazurile uşoare revin medicilor din comună care îşi desfăşoară activitatea într-un imobil cu trei cabinete individuale.

Şcoală şi grădiniţă la Catanele

Puncte tari

– Nume importante din industrie au deschis fabrici la Căteasca
– Alţi investitori sunt pe cale să deschidă puncte de lucru
– Reţeaua de gaze este prezentă pe aproape toată suprafaţa comunei
– Proximitatea faţă de municipiul Piteşti
– Ieşire la autostradă
– Două şcoli moderne
– Bază sportivă la Căteasca
– Microbuz de transport pentru elevi (poate fi utilizat însă şi pentru a alte acţiuni)

Puncte slabe

-Starea deplorabilă a drumurilor judeţene care trec prin comună

Şcoala gimnazială „Căteasca”

Investiţii finalizate în mandatul actual (din 2016)

– Extindere iluminat public în zona Gruiu – autostradă
– Extindere reţea gaze pe patru străzi din comună
– Gard de împrejmuire la şcoala Cireşu
– Finalizare lucrări la şcoala Căteasca
– Parcare, gard şi alee pietonală (cu acces către baza sportivă) la şcoala din Căteasca
– Modernizare toalete la şcoala din Gruiu
– Amplasarea unor containere-vestiar la baza sportivă din Căteasca

Italienii de la Marca produc matriţe pentru injecţie mase plastice

Investiţii în derulare

– Asfaltare drumuri comunale
– Gospodărie de apă la Siliştea
– Teren de sport multifuncţional la Căteasca
– Achiziţie tractor cu remorcă şi lame
– Contract semnat pentru o nouă extindere a reţelei de gaze naturale

Distribuie pe Facebook

George Olteanu

See Full Bio