Comuna Bughea de Sus, leagănul muzicii lăutăreşti – Ziarul Argeşul

Sat component: Bughea de Sus (reşedinţă)

Căminul Cultural şi Biblioteca

Comuna Bughea de Sus este, spune primarul, leagănul cântecului lăutăresc. Mânaţi (şi) de dorul câştigului, muzicanţii populari care-şi acompaniază vocile cu diferite instrumente cântă pe unde au angajamente, până-n zori… În bufetul de la şosea, pe la nunţi, botezuri, tăieri de moţ, dar şi la evenimentele prilejuite de ziua localităţii, cântecele de voie bună şi melodiile de inimă albastră ţâşnesc din viori, acordeoane şi ţambale, oferindu-le oamenilor din toate categoriile sociale bucuria muzicii lăutăreşti. Pe strunele acestor meleaguri am aşezat „Satul argeşean faţă în faţă cu viitorul european” – proiect susţinut de cotidianul „Argeşul”, în parteneriat cu Consiliul Judeţean, Arhiepiscopia Argeşului şi Muscelului şi „Antena 1” Piteşti. În ce registru se înscrie localitatea citiţi în ceea ce urmează.

Nicolae Tarbă

Să cânte lăutarii!

Bughea de Sus este o comună „tânără”. Are o populaţie de aproximativ 3.100 de locuitori şi o suprafaţă totală de 33 kmp (491 ha intravilan şi 2.825 ha extravilan). La sfârşitul secolului al XIX-lea, actualul sat era o parte a mahalalei Bughea a Câmpulungului. În 1931, o parte din această aşezare a fost desprinsă administrativ, formând comuna Bughea de Sus. În 1950, comuna Bughea de Sus a fost transferată raionului Muscel din regiunea Argeş. În 1968, a trecut la judeţul Argeş, dar a fost desfiinţată, satul ei aparţinând de comuna Albeştii de Muscel. Comuna Bughea de Sus, aşa cum o ştim astăzi, a fost reînfiinţată în 2004.

La o primă strigare a primarului, pe lista lăutarilor din Bughea de Sus figurează nume sonore în comunitate, precum: Nelu Bucur, Adi Udrea, Miriuţă Belea (zis Mişu), taraful „Popular B”, Viorel Enache, Mariana şi Dan Vasi, Ion Enache (zis Mănoi), fraţii Preda, profesorul Enuş (violonist cu studii la Conservator), Costică Bucur (un cunoscut violonist, zis Costică al lui Trică), Paul Enache (acordeon). De nominalizare au parte ţambalagiii Ion Enache şi nea Florică, precum şi vestitul toboşar Geamăn Niţă (zis Peniţă). Iar unul dintre lăutari, Dan Vasi, a cântat cu marele artist Marcel Pavel, la „Ciobănaşul”.

Sediul Primăriei şi al Consiliului Local

Copii talentaţi

În comuna unde urechea muzicală se lasă moştenire din generaţie în generaţie şcoala gimnazială are un palmares de premii cucerite de elevii talentaţi la concursuri artistice, precum „Diversitatea, o şansă în plus pentru viitor”, „Speranţe argeşene”, „Steluţele romilor” etc. Printre copiii abonaţi la premii speciale pentru interpretare se numără Gesica Vasi, Eduard Vasi (sunt veri primari) şi Elena Cristina Gruianu. Abonat la premiile speciale pentru cel mai bun dansator este Samir Pătrunjel.

Un taraf de lăutari vestit prin virtuozitatea dirijorului Ion Ştefan şi a instrumentiştilor săi a valorificat, pe scenele unor concursuri de gen, bogatul folclor din zona nordică a Muscelului, bucurându-se de o reală apreciere din partea spectatorilor şi a juriilor de specialitate.

Gânduri, dorinţe…

„Gândul meu a fost, de când am intrat în politică, să pot schimba comuna din temelii. N-am crezut că politicul se implică atât de mult în programele de finanţare… Dar mă mândresc că, atât cât am avut resurse financiare, am reabilitat drumuri, am pus la punct unităţi şcolare, am reuşit să fiu în fază avansată cu proiectul de canalizare, iar celelalte elemente de utilităţi publice le-am început şi sper să le duc la bun sfârşit. Îmi doresc modernizarea totală a infrastructurii stradale şi a construcţiilor. Îmi doresc introducerea tuturor reţelelor de utilităţi publice. Îmi doresc atragerea de investitori. Îmi doresc ca tinerii din comună să nu mai plece spre alte zări, ci să rămână în satul natal, pentru a munci şi a-şi întemeia familii”, a declarat primarul comunei Bughea de Sus, Nicolae Tarbă.

Proiect eligibil

Primarul este hotărât să acceseze fonduri europene pentru reabilitarea şi dotarea Şcolii Nr. 1 Gimnaziale. Banii cheltuiţi cu întocmirea proiectului şi firma de consultanţă sunt trecuţi în contul acestui an. Vestea bună este că proiectul a fost declarat eligibil, fiind depus la centrul regional din Târgovişte. Vestea mai puţin îmbucurătoare este că a fost suspendată, pentru cel mult şase luni, analiza tehnică şi economică, din cauza numărului foarte mare de cereri… În ciuda acestui obstacol obiectiv există o speranţă că, în prima parte a anului viitor, unitatea de învăţământ din Bughea de Sus o să primească finanţarea mult dorită. Doamne ajută! În joc sunt 2,5 milioane lei. Investiţia presupune, pe lângă reparaţii capitale, şi înzestrarea laboratoarelor de informatică cu 30 de calculatoare performante (inclusiv cu softuri).

Alte investiţii în 2018

– A fost demarată procedura de achiziţie pentru proiectul de canalizare şi epurare ape uzate (deocamdată este contestată în contencios administrativ);

– Au fost finalizate un spaţiu pentru situaţii de urgenţă şi un compartiment pentru medicina veterinară (o investiţie de circa 100.000 lei);

– Pe aproximativ 9,5 km, drumurile comunale au fost modernizate cu bitum, restul fiind pietruite;

– A fost efectuat studiul de fezabilitate pentru modernizarea altor drumuri comunale şi de interes local (sunt luaţi în calcul circa 8,5 km);

– Drumul judeţean a fost reparat pe o lungime de 2,5 km;

– Până la finele lunii începe construcţia unui pod peste pârâul Bughea, în zona de nord, unde este o comunitate de rudari (investiţie de aproximativ 750.000 lei din bugetul local);

– A fost demarat studiul de fezabilitate privind alimentarea cu gaze pentru 18 km luaţi în calcul, în prima fază (se aşteaptă OK-ul de la Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei).

Personalităţi locale

– Sculptorul Constantin Ştefan;

– Alexandru Bârcâcilă, profesor, arheolog, numismat;

– Ion Marin Iovescu, prozator.

Puncte tari

– Condiţii de climă/relief favorabile pentru zootehnie;

– Potenţial pentru diversificarea afacerilor pe baza resurselor silvice sau în domeniul serviciilor;

– Eforturi ale autorităţilor locale de aplicare riguroasă a legislaţiei privind protecţia mediului;

– Accesibilitate crescută, asigurată prin DJ 735;

– Reţele de alimentare cu apă, de electricitate, de iluminat public;

– Acces la reţeaua de telefonie fixă şi mobilă, cablu TV şi internet;

– Existenţa unui Serviciu de Voluntariat pentru Situaţii de Urgenţă şi a unui Serviciu de Gospodărire Locală;

– Integrarea primăriei în sistemul informaţional Argeş;

– Dispensar veterinar;

– Existenţa agenţilor economici care ajută la dezvoltarea localităţii şi la crearea de noi locuri de muncă;

– Forţă de muncă disponibilă, la costuri foarte mici;

– Staţiunea balneo-climaterică Bughea de Sus (izvoare cu apă cloro-iodo-sulfuroasă);

– Două şcoli şi trei grădiniţe;

– Grad scăzut al abandonului şcolar;

– Cămin cultural şi bibliotecă;

– Biserica cu hramul „Schimbarea la faţă”;

– Două cabinete medicale şi o farmacie;

– Facilităţi pentru investitori.

Puncte slabe

– Lipsa reţelei de canalizare şi a staţiilor de epurare;

– Fragmentarea suprafeţelor agricole, parcelarea excesivă şi transformarea terenurilor agricole şi a păşunilor în terenuri destinate construirii locuinţelor;

– Ponderea ridicată a agriculturii de subzistenţă;

– Investiţii insuficiente în agricultură;

– Lipsa unui sistem centralizat de desfacere a produselor agricole;

– Îmbătrânirea forţei de muncă în agricultură;

– Neexploatarea potenţialului turistic;

– Lipsa canalelor de colectare a produselor agricole;

– Pensii mici pentru agricultori;

– Numărul mare al persoanelor fără ocupaţie;

– Numărul crescut al persoanelor care lucrează fără forme legale, neputând beneficia de servicii medicale gratuite.

Ameninţări

– Creşterea numărului bolnavilor cronici;

– Preocuparea insuficientă pentru exploatera raţională a izlazurilor comunale concretizată în randamentul scăzut al acestora şi posibilitatea extinderii îmbolnăvirilor la animale;

– Migraţia forţei de muncă spre alte zone economice atractive;

– Legislaţia în continuă schimbare;

– Oferte de creditare greu accesibile;

– Creşterea şomajului în rândul absolvenţilor de liceu;

– Lipsa resurselor materiale pentru îndeplinirea obiectivelor şi investiţilor

propuse.

Oportunităţi

– Aflată în patrimoniul comunei, fosta cooperativă are circa 400 mp de spaţii disponibile pentru închiriere (pretabile pentru depozite, hale de producţie, birouri, arhivă etc);

– Dezvoltarea pomiculturii;

– Exploatarea păşunilor şi a izlazurilor;

– Sprijinirea asocierii producătorilor particulari;

– Existenţa cadrului legislativ pentru întemeierea şi dezvoltarea exploatărilor agricole.