Boală provocată de inflamaţia acută a peretelui veziculei biliare, colecistita acută se asociază la peste 95% din cazuri cu litiaza veziculară. Deşi, actualmente, accesibilitatea populaţiei la mijloacele medicale uzuale de evaluare (inclusiv ecografia abdominală) ar putea depista cu uşurinţă litiaza biliară, întâlnim în practica ambulatorie pacienţi trecuţi de vârsta de 40-50 de ani, purtători inocenţi de litiază biliară. Chestionaţi mai amănunţit, ei recunosc antecedente personale dureros-dispeptice, cărora nu le-au dat importanţă.
Forma nelitiazică de colecistită acută (aproximativ 10% din incidenţă) se dezvoltă pe obstacole anatomice congenitale (malformaţii) sau dobândite (cancere ale veziculei biliare, după intervenţii chirurgicale abdominale extrabiliare, arsuri întinse sau traumatisme majore). Oricare din aceste cauze, unice sau asociate, pot duce la stază biliară urmată de infecţia bacteriană a bilei şi de tulburări de vascularizaţie locală.
Forma litiazică, cea mai frecventă etiologic (90% cazuri), are anumite curiozităţi evolutive. Sunt purtători cunoscuţi de litiază veziculară care şi-au purtat cu demnitate „perlele”, două-trei decade, fără să acuze tulburări clinice deosebite. Am avut un coleg de secţie, clinician de mare valoare, care pur şi simplu a refuzat scoaterea colecistului plin cu pietre şi s-a tămăduit cu derivate naturiste aproape trei decade, suferind în final transformarea neoplazică a colecistului calculos. În alte două cazuri (doi bărbaţi trecuţi de vârsta de 60 de ani) s-a procedat la amânarea scoaterii colecistelor pline cu calculi mari până când acestea s-au complicat cu gangrene şi peritonite biliare mortale.
Simptomele şi semnele colecistitei acute sunt majoritar comune pentru ambele forme de boală. Debutul suferinţei se face cu durere colicativă recurentă în 75% din cazuri, care treptat devine severă, localizată sub rebordul costal drept. Deseori durerea iradiază în lomba dreaptă şi subscapular de aceeaşi parte. Greaţa şi vărsăturile (uneori incoercibile) completează simptomatologia. Febra (până la 38,5 grade C) nu apare în toate cazurile. La un sfert din cazuri se asociază icterul, cauzat de blocarea fluxului biliar în canalul coledoc.
Diagnosticul diferenţiat la prezentarea pacientului se face cu alte afecţiuni acute abdominale şi este de competenţa medicului specialist. Se face cu:
– Pancreatita acută, întâlnită mai frecvent la bărbaţi de vârstă medie, consumatori de alcool. Uneori colecistita acută litiazică se complică cu pancreatita necrotic-hemoragică, asocierea fiind dramatică cu mortalitate mare;
– Apendicita acută, în special când apendicele este situat atipic, în spatele cecului sau sub ficat;
– Ulcerul duodenal perforat, însoţit tipic de apăsare musculară fermă şi pneumoperitoneu;
– Infarctul miocardic acut, în special cel cu localizare inferioară;
Evoluţia bolii este diferită la cele două forme de colecistită acută.
– La cea nelitiazică, sub tratament medical adecvat, vindecarea episodului se produce în 7-10 zile.
– La cea calculoasă – rezolvarea chirurgicală este regula.
Complicaţiile posibile sunt:
– Hidropsul vezicular – din cauza persistenţei obstrucţiei căilor biliare extrahepatice prin obstacol litiazic sau inflamator;
– Piocolecistul – transformarea purulentă a bilei stagnante în colecist, cu stare generală alterată, septică, febră continuă „în platou” şi intense dureri în hipocondrul drept;
– Perforaţia colecistului: apare la 10% din cazuri, ca urmare a necrozei şi gangrenei peretelui vezicular. Perforaţia liberă, cu peritonită generalizată, este grevată de un mare risc de deces (25-30%).
Important de reţinut:
– Colecistul depistat litiazic, cu calculi mari şi numeroşi, asociind simptome dureros-dispeptice chiar suportabile, este bine să fie eliminat prin operaţie;
– La pacienţii care nu se ştiu purtători de calculi veziculari, apariţia simptomelor descrise trebuie să ducă la solicitarea examenului medical complex;
– Pentru acuzele abdominale, durere, greţuri, vărsături, nu se face tratament la domiciliu după sfaturi primite telefonic de la vecini, prieteni sau de la televizor. Consultaţi medicul de urgenţă!
Dr. Tiberiu STĂNESCU
