Când spui Cluj, te gândeşti în primul rând la municipiu, un centru economic puternic aflat într-o continuă dezvoltare. Nu degeaba este supranumit „Silicon Valley” de România, fiind susţinut de zeci de firme IT, dar şi de o industrie masivă bazată pe prelucrarea resurselor (locale şi atrase). Pe treapta imediat următoare, dar mai vizibil şi palpabil, Clujul reprezintă unul dintre cele mai importante puncte de atracţie turistică din România, fiind vizitat anual de sute de mii de turişti. Acest lucru nu ar fi posibil fără implicarea autorităţilor locale şi judeţene, în parteneriat cu alte instituţii şi mediul privat.
În toate punctele cardinale
Concret, zilele acestea, Consiliul Judeţean Cluj prin Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică Cluj, în colaborare cu ANAT, a derulat o amplă acţiune care a depăşit graniţele municipiului şi s-a întins pe întreg teritoriul judeţului. Scopul acestui „Infotrip” a fost prezentarea punctelor de atracţie geografice, a obiectivelor istorice şi a comunităţilor locale (tradiţii, ocupaţii) reprezentate de o multitudine de etnii. Au participat jurnalişti din mai multe regiuni, agenţi de turism şi tur-operatori – în total o echipă de peste 20 de oameni, unii specialişti şi buni cunoscători ai meleagurilor cu istorie cu tot, alţii reporteri aflaţi la prima vizită în judeţ.
Din regiunea Muntenia am avut onoarea să fiu singurul participant, aşa încât mă voi strădui să expun cât mai clar şi obiectiv experienţa trăită în cele patru zile alocate evenimentului, cu atât mai mult cu cât informaţiile culese sunt practic prima mea „recoltă” din inima Transilvaniei.
Recunosc, şi am spus-o şi în cadrul întâlnirii de la Cluj, că mi-ar fi plăcut să am un termen de comparaţie cu turismul din Argeş, dar acest lucru nu este chiar de dorit. Sau dacă e, prefer să nu intru în prea multe detalii. În vreme ce la noi subiectele care ţin capul de afiş sunt proiectele eşuate şi banii tocaţi degeaba, incendii şi obiective care atrag „turişti” de la DIICOT şi Antimafia, la Cluj am aflat despre investiţii profitabile traduse prin creşterea exponenţială a numărului de vizitatori.
Pe primul loc în lume!
În urmă cu 10 ani, la Salina Turda bătea vântul şi abia dacă treceau pragul 70.000 turişti anual. După o investiţie de circa 5 milioane euro, salina a fost modernizată. S-a instalat un lift, o roată cu gondole, s-a creat un spaţiu de agrement cu debarcader în care turiştii se pot da cu bărcuţele, asta pe lângă piesele de muzeu – unele dintre ele funcţionale şi baza de tratament. Conform unui top făcut de site-ul businessinsider.com, Salina Turda se află pe primul loc în topul celor mai spectaculoase obiective subterane din lume! Nu e de mirare că numărul de vizitatori a crescut de la an la an ajungând în 2017 la aproximativ 600.000 turişti. Aşadar, mina de sare unde exploatarea a fost sistată pentru că nu era eficientă a ajuns astăzi o mină de aur!
Şi la noi Transfăgărăşanul este apreciat ca fiind pe primele locuri sau chiar pe primul loc în lume ca traseu rutier (au spus-o cei de la „Top Gear”), însă autorităţile judeţene care s-au perindat pe la şefia CJ, dar şi politicienii argeşeni nu au părut convinşi de faptul că merită promovat mai mult şi că merită făcute eforturi pentru modernizarea acestui drum care ar putea fi de milioane. În momentul de faţă, sunt (iar) discuţii despre studii de fezabilitate despre care, ştim, cunoaştem, ne-am săturat – pe la noi sunt cu zecile.
Eficienţă maximă
Revenind la Cluj, un alt obiectiv care mi-a atras în mod deosebit atenţia a fost Castelul Banffy de la Bonţida. Cred că nu greşesc când spun că este cel mai bun exemplu despre cum poate fi exploatată o atracţie turistică la maximum. Iată, deşi castelul nu este în cea mai bună stare fiind nevoie de investiţii serioase pentru refacerea faţadei şi a interiorului, atrage anual sute de mii de turişti datorită organizării Festivalului „Electric Castle”. Dincolo de evenimentul muzical, castelul este căutat şi datorită legendei cum că ar fi bântuit.
De la legendă, la realitate
Un alt obiectiv cu o poveste captivantă este Cascada „Vălul Miresei” din Parcul Natural Apuseni. Legenda spune că, în urmă cu mulţi ani, o mireasă ar fi căzut de pe stânci, iar oamenii adunaţi la faţa locului şi mirele au plâns atât de mult încât din lacrimile lor s-a format cascada. Forma căderii de apă este chiar a unui „văl”, de unde şi denumirea.
Altfel, oriunde te opreşti şi stai de vorbă cu oamenii afli o poveste. Dar asta nu e totul.
Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică din Cluj funcţionează cu motoarele turate la maximum. Angajaţii, pe lângă faptul că sunt doxă de istorie şi cultură, se implică în atragerea de parteneri pentru promovarea obiectivelor. La noi – poate greşesc, poate sunt rău – angajatele de la centrul turistic mi s-a părut că taie tichete de parcare la Hotel Muntenia.
Datorită implicării autorităţilor locale şi judeţene, precum şi a agenţilor economici care colaborează cu instituţiile de stat, Clujul a ajuns cunoscut şi apreciat pe plan internaţional. Ne-a confirmat asta şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Cluj, Marius Mînzat.
Unul din patru turişti e străin
„25% din turişti sunt străini, majoritari din Germania, Italia şi Ungaria. Judeţul are aproximativ 700.000 locuitori, iar municipiul 350.000. Una dintre atracţiile importante este desigur municipiul Cluj-Napoca. Titlurile pe care le-a obţinut (Capitală Europeană a Tineretului în 2015, Oraş European al sportului în 2018) s-au datorat calităţii vieţii, calităţii serviciilor şi a oamenilor. Conform unui studiu al Comisiei Europene la care au participat respondenţi din 79 oraşe din Europa, Clujul este apreciat drept oraşul cel mai prietenos cu străinii. Iar Agenţia Europeană de Mediu l-a calificat drept oraşul cu cel mai curat aer, măsurat în 100 de oraşe europene. Pe lângă asta, Clujul oferă foarte multe atracţii culturale, sportive, muzicale. Doar festivalul de film TIFF şi festivalurile muzicale Electric Castle, respectiv Untold adună la un loc peste 600.000 de vizitatori”, ne-a spus dl. Marius Mînzat.
Preţ pe obiective, dar şi pe client
Clujul are munte, lacuri, câmpii şi toate acestea sunt mobilate cu pensiuni care pot să primească turişti oricând. În zonele montane, traseele nu sunt lăsate de izbelişte, ci sunt întreţinute pentru a fi curate, sigure şi atractive. La Cheile Turzii, de pildă, există o taxă de acces pe traseu în valoare de 4 lei. E o sumă modică, însă contează pentru că din aceşti bani se asigură eventual înlocuirea materialelor deteriorate (traverse de pe pod, cabluri etc.) şi ecologizarea zonei.
Directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, Tudor Sălăgean, este şi el de părere că accesul la atracţiile turistice trebuie să fie contra cost, oferind în schimb calitate. „Am văzut pe la unele muzee că au pus frigider de Cola lângă o casă ţărănească. Şi multe alte combinaţii kitsch. Noi, dacă vrem să le oferim turiştilor o experienţă autentică, nu facem asemenea alăturări. Zona de restaurant, terase va fi în afara muzeului.”
Am observat că, în judeţul Cluj, fiecare localitate are cel puţin unul-două obiective turistice care produc bani şi atrag un număr important de turişti. Chiar şi în oraşele mici, chiar şi în zonele sălbatice unde se merge pe agroturism care e o nişă relativ nouă, dar cu un potenţial imens. Nicăieri nu vei mânca mâncăruri mai bune şi vei respira un aer mai curat decât în astfel de zone – cum e spre exemplu Popasul Iancului din comuna Mărişel. Şi să nu credeţi că oamenii de prin partea locului nu se gândesc la exigenţele clienţilor. Au amenajat inclusiv un jacuzzi în aer liber şi o saună finlandeză! Păi, cu asemenea facilităţi, nu ai cum să scapi clienţii printre degete.
Ghizii specializaţi, adevărate comori
Un loc aparte în periplul de la Cluj este turul bisericilor şi catedralelor. Datorită multitudinii de etnii (şi cele care sunt bine reprezentate – cum sunt maghiarii, dar şi cele care au fost cândva mari – comunităţile evreieşti sau armeneşti, de pildă), îţi poţi însuşi cunoştinţe solide despre religie. Ghizi specializaţi, cum e spre exemplu domnul Estegar de la Catedrala Armeano-Catolică din Gherla, fac atmosferă, au haz şi îţi stârnesc curiozitatea în aşa fel încât reuşesc să agaţe şi turişti care nu sunt neapărat pasionaţi de istorie, ci apreciază mai mult realizarea în sine.
Iar dacă ai ajuns în judeţul Cluj nu trebuie să ratezi slujba de la Mănăstirea Nicula (situată în comuna Fizeşu Gherlii). Este unul dintre puţinele lăcaşuri ortodoxe din zonă, însă cu siguranţă cel mai încărcat de istorie şi putere miraculoasă.
Câteva sfaturi
* Dacă vreţi să descoperiţi cu adevărat judeţul Cluj, asiguraţi-vă cel puţin o săptămână de cazare într-o zonă centrală (municipiul e de preferat), de unde să vă puteţi deplasa uşor în toate punctele de interes.
* Calitatea carosabilului, cu mici excepţii, este foarte bună şi permite accesul aproape de majoritatea obiectivelor din judeţ. Deci nu vă faceţi griji că vă rupeţi maşina, pentru că nu e cazul.
* Dacă aveţi de gând să faceţi trasee montane, ţineţi cont că doar în zona Cheile Turzii sunt peste 100 de variante.
* Dacă nu ştiţi nimic despre Cluj, mergeţi cu încredere la Centrul Naţional de Informare şi Promovare Turistică din municipiu. Acolo veţi găsi oameni foarte bine pregătiţi care vă stau la dispoziţie cu informaţii preţioase pe care nu le veţi găsi pe internet, vă asigur!
P.S: Mulţumiri speciale domnului Gabriel Enache, consilier de specialitate la CNIPT Cluj şi ghid turistic – un adevărat profesionist.