Advertisement
Într-o zi, dintr-o maşină de lux mi s-a aruncat în faţă o sticlă de plastic. De ce să mă supăr pe ţiganii mei de la Smeura, de exemplu, care, în 1996, s-au „aruncat” direct în Merţan din căruţa trasă de catâr! Ştiu, de la aceşti vecini nomazi, că maşina nu te civilizează, indiferent de marcă. Îţi dă, poate, un aer de importanţă socială, dar, atunci când te dai jos din ea, devii iar tu însuţi, aşa cum eşti: primitiv sau civilizat, sau, poate, spiritualizat virtual, ca un joc video pe un telefon de buzunar!…
Gheorghe FRANGULEA
Advertisement