Alegerea primarilor în două tururi şi eliminarea pensiilor speciale sunt cele mai aşteptate proiecte de lege în 2020. Lucrările Legislativului vor fi reluate în noua sesiune parlamentară care va începe pe data de 3 februarie.
Alegerea primarilor
Revenirea la alegerea primarilor în două tururi este susţinută de PNL, USR, PMP, ALDE şi Pro România. În schimb, UDMR şi PSD au respins această iniţiativă legislativă în trecut. Premierul şi liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat, la sfârşitul lui 2019, că proiectul pentru alegerea primarilor în două tururi va fi dezbătut, din nou, în Parlament, după 1 februarie. Potrivit acestuia, proiectul ar putea trece în Camera Deputaţilor cu 173 de voturi, cu 8 voturi mai multe decât este necesar.
Pe 16 octombrie, Senatul a respins propunerea legislativă a USR, care prevede revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin în cazul în care niciunul dintre candidaţi nu întruneşte majoritatea de voturi. Atunci, USR a criticat absenţa senatorilor PNL, ALDE şi Pro România de la vot şi de asemenea faptul că UDMR a votat respingerea proiectului alături de PSD. În Parlament mai există două astfel de propuneri legislative, iniţiate de PNL şi PMP. La mijlocul lunii trecute, PSD, prin vocea liderului regional Gabriel Zetea, anunţa că social-democraţii vor depune moţiune de cenzură doar dacă Guvernul îşi va asuma răspunderea pe modificarea legislaţiei electorale, respectiv pe alegerea primarilor în două tururi. Şi UDMR a anunţat că nu exclude o moţiune de cenzură la adresa Cabinetului Orban, dacă Guvernul adoptă o OUG pentru revenirea la alegerea primarilor în două tururi.
Pensiile speciale
Un alt subiect intens dezbătut la finalul lui 2019 se referă la eliminarea pensiilor speciale. Proiectul de lege se află în dezbaterea Camerei Deputaţilor, for legislativ decizional. Proiectul PNL are în vedere eliminarea pensiilor de serviciu pentru mai multe categorii, printre care: deputaţi şi senatori, judecători şi procurori, personalul auxiliar de specialitare al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor, funcţionari publici cu statul special, funcţionari publici parlamentari, membrilor corpului diplomatic şi consular al României, membrilor Curţii Constituţionale şi a personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România. Indemnizaţiile speciale nu au fost eliminate în cazul militarilor şi poliţiştilor.
Dezbaterile din Comisia de specialitate au avut loc pentru ambele iniţiative privind eliminarea pensiilor, atât a PNL, cât şi a USR, însă raportul favorabil a fost dat pentru propunerea PNL. Însă în şedinţa plenului din 18 decembrie, Camera Deputaţilor nu a supus votului proiectul de lege al PNL privind eliminarea pensiilor speciale. Preşedintele Klaus Iohannis a declarat că este de acord cu eliminarea pensiilor speciale, dar că unele categorii, precum militarii şi magistraţii, ar trebui să-şi păstreze acest drept.
Impozite
Un alt proiect de lege, iniţiat de senatorul PSD Eugen Teodorovici, prevede impozitarea pensiilor între 7.000 şi 10.000 lei cu 30% din sumă. De asemenea, proiectul prevede şi taxarea pensiilor mai mari de 10.000 lei cu 50% din sumă. Proiectul a fost adoptat de Senat în calitate de prim for legislativ sesizat. Senatorii au votat şi pentru ca pensiile speciale de peste 7.000 lei ale şefilor de stat să fie impozitate. Propunerea se află înscrisă pentru dezbateri la Camera Deputaţilor, care este decizională în acest caz.
Ţinutul Secuiesc
De asemenea, proiectul prin care Ţinutul Secuiesc devine regiune autonomă cu personalitate juridică în României se află în consultare publică la Camera Deputaţilor, prim for sesizat. Conform propunerii, limbile maghiară şi română vor fi folosite în instituţiile publice de cetăţenii domiciliaţi în Ţinutul Secuiesc. Iniţiativa mai prevede că statutul de regiune autonomă a Ţinutului Secuiesc poate fi desfiinţat numai printr-un referendum organizat în Ţinutul Secuiesc. În afară de UDMR, niciun alt partid nu susţine acest proiect.
Un Comentariu
Anonim
Daca tot vrem capitalism,capital,proprietate privata(care este baza capitalismului) atunci partidele democratice care sustin aceste valori si au puterea sa o faca trebuie sa emita LEGEA PROPRIETATII(de stat si private)asa cum exista legea petrolului,legea privatizarii,etc.
Aceasta trebuie sa defineasca clar proprietatea,drepturile si obligatiile asupra proprietatii,apararea si garantarea acesteia precum si regimul juridic al acesteia,modul de aparare a acesteia,sanctiuni si pedepse si multe altele pe care specialistii pot sa le mentioneze.
Fara aceasta lege nu exista capitalism real si oamenii pierd simtul proprietatii si de aici si respectul fata de aceasta,precum si nesiguranta de a detine o proprietate.
Sa luam exemplu SUA.