Ştiţi ce este ciuful de pădure? O pasăre răpitoare de noapte din familia bufniţelor, cu două smocuri de pene deasupra ochilor. Astfel de exemplare cuibăresc şi în Argeş, fiind monitorizate la nivel naţional printr-un program coordonat de „Grupul Milvus”, o asociaţie pentru studiul păsărilor şi ocrotirea naturii din Tg. Mureş.
În sudul judeţului
Sucursala Argeş a SOR (Societatea Ornitologică Română) a numărat, zilele trecute, ciufii de pădure din zona de sud a judeţului, recensământul fiind efectuat de prof. univ. dr. Radu Gava, preşedintele filialei, şi dr. Adrian Mestecăneanu, membru în Consiliul Director al organizaţiei, totodată angajat al Muzeului Judeţean.
Cei doi au identificat ciufi în comunele: Slobozia (26 exemplare cuibăresc în brazii aflaţi curtea casei locuite de fostul primar Alexandru Niţu), Suseni (în satul Burdeşti, 22 exemplare în curtea unei case nelocuite de pe şoseaua principală), Negraşi (şase exemplare în satul Bârlogu) şi Rociu (patru exemplare în pomii fructiferi ai unei gospodării nelocuite din centrul satului).
Ornitologii argeşeni au notat şi prezenţa altor păsări de-a lungul traseului parcurs, precum: uliul porumbar, piţigoiul (mare şi codat), şorecarul comun, gaiţa, vânturelul roşu, coţofana, corbul, ciocănitoarea, mierla, guguştiucul, vrabia (de casă şi de câmp).
Radu Gava
Preferă pâlcurile dese
„În perioada de iarnă, ciufii de pădure se aglomerează în centrele localităţilor, în locuri ferite de vânt, unde temperatura este puţin mai ridicată decât în afara aşezărilor umane. Pe baza observaţiilor s-a constatat că aceste răpitoare se află cel mai des în curţile instituţiilor publice (primării, biserici, şcoli etc.), în locuri liniştite, unde deranjul este scăzut, dar se pot găsi şi în curţile caselor particulare. Ciufii preferă pâlcurile cu vegetaţie deasă (tuia, sălcii, molizi sau brazi), dar se pot instala şi în mesteceni, pomi fructiferi sau alte specii de foioase”, a explicat profesorul Radu Gava.
Mirela NEAGOE
