„Ce-ai face cu 10.000 euro” este provocarea lansată la sediul unei bănci din Piteşti, ca modalitate de promovare a unor credite pentru mici întreprinzători. Altfel spus, dacă suntem eligibili pentru obţinerea unei sume de bani (în cazul de faţă, 10.000 euro) şi aplicăm pentru a intra în posesia ei, ce facem mai departe? Stând de vorbă cu mai mulţi cetăţeni, am aflat că mulţi dintre aceştia (în special tinerii) ar fi tentaţi să cheltuiască în primă fază o bună parte din bani pentru a-şi satisface diferite nevoi de consum: o vacanţă pe meleaguri exotice, o maşină şi apoi, cu ce mai rămâne (dacă mai rămâne ceva), să încerce să deschidă o mică afacere.
„Jonglăm” la bursă?
Fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Argeş (economist de profesie)Ion Mihăilescu consideră că 10.000 euro e o sumă frumoasă pentru a investi. În acelaşi timp, atrage atenţia asupra faptului că trebuie gândit un plan în aşa fel încât să fie exclus riscul de a epuiza fondurile şi de a rămâne în pană într-o afacere supradimensionată. Sunt o mulţime de factori care necesită calcule şi bine ar fi ca persoana interesată să apeleze la un consultant dacă nu are experienţă şi cunoştinţe solide. „Oamenii trebuie să fie conştienţi de nivelul lor de competenţă, de aptitudini, de bune practici. Poţi înmulţi aceşti bani, spre exemplu, la bursă. Sunt fonduri de investiţii diversificate (obligaţiuni, acţiuni, mixte), atât în ţară, cât şi peste hotare. Trebuie urmărită evoluţia acestora, iar recomandarea mea, pentru cei care aleg o asemenea soluţie de investiţie, e să aibă aproape un consultant priceput şi un broker bun. 10.000 euro, repet, e o sumă importantă, însă nu merge într-un business de anvergură. Dacă vrem o afacere în comerţ, am putea deschide, spre exemplu, o cofetărie”.
Doar cu teoria ajungi muritor de foame
„Ca să faci o afacere profitabilă trebuie să ai chemare pentru aşa ceva. Or, la noi în România, de la grădiniţă şi până la doctorat, aproape totul e… teorie. Cunosc oameni fără studii înalte care au plecat cu câteva mii de lei şi acum învârt milioane (ce-i drept, nu au mers întotdeauna pe căi cinstite), iar alţii, chipurile specialişti, au dat faliment şi aproape că au ajuns muritori de foame. Pe unii i-a terminat Garda Financiară, alţii nu au ştiut să atragă clienţi, să-şi vândă marfa. Probabil s-au limitat la lecţiile predate de profesori care, majoritatea, sunt mari teoreticieni. Profesorii ăştia nu au avut însă nici hotel, nici cârciumă, nici alte investiţii prin care să probeze cunoştinţele” – ne-a transmis Nicolae Şimon, economist şi fost director al Loteriei Române la Piteşti.
Dovada că aptitudinile au un rol important în afaceri este că, la Piteşti şi în alte oraşe din judeţ, firmele care o duc bine au la bază alegeri inspirate ale antreprenorilor. Spre exemplu, un cabinet stomatologic e o piesă des întâlnită în peisajul urban, dar succesul nu ţine doar de mâna blândă a dentistului. Succesul a venit după ce medicul a investit într-un cabinet cu aparatură performantă, apoi s-a perfecţionat în executarea unor lucrări dentare complexe, cu rezultate excepţionale. Lucrările sunt promovate pe reţelele de socializare (atât fotografii, cât şi video), iar clienţii sunt astfel convinşi că merită să plătească o intervenţie aparent costisitoare. E doar un exemplu.
