Ce părere aveți despre testele antidrog în școli?
În România, consumul de stupefiante este la ordinea zilei. Şi mai îngrijorător este faptul că vârsta de la care se încearcă prima doză scade până la zece ani. În tot acest timp, autorităţile au statistici, dar nu şi strategii care să combată fenomenul. Mii de copii și adolescenți consumatori de droguri nu ajung în statisticile oficiale, în timp ce numărul acestora crește constant de la an la an. În mediul online circulă o petiţie adresată decidenţilor, pe care o reluăm și noi pentru a trage un serios semnal de alarmă cu privire la copilăria furată de droguri.
Elevii, țapi ispășitori
„Noi, semnatarii acestei petiții, vă cerem să puneţi în practică un program naţional pentru prevenţia şi tratarea consumului de droguri. Fără prevenție în școli, cu psihologi formați în adicții (dependenţă, n.n.) și fără centre de tratare pentru dependenți, testele antidrog și stigmatizarea consumatorilor vor avea doar efecte negative. Cu toții suntem marcați de tragedia de la 2 Mai, în care și-au pierdut viața doi adolescenți. Fie că suntem părinți, frați, surori sau pur și simplu prieteni, siguranța și sănătatea celor tineri contează cel mai mult. Pe fondul acestui val uriaș de emoție, politicienii i-au făcut doar pe elevi țapi ispășitori. Fără să vorbească cu medici sau specialiști în adicții, aceștia ne-au dat soluția rapidă: teste antidrog în școli. Aceiași politicieni au ignorat, ani la rând, problema consumului de droguri. Testele antidrog în școli nu funcționează. O spun organisme internaționale precum Organizația Mondială a Sănătății, Biroul Națiunilor Unite pentru Droguri și Criminalitate și Centrul European pentru Monitorizarea Drogurilor și a Toxicomaniei”.
Teama de dosar penal
„În loc să primească ajutorul medical și psihologic în centre de recuperare, tânărul se va simți speriat, stigmatizat și izolat. O altă soluție fără rezultat au fost campaniile de prevenție făcute doar de polițiști sau de colegi ai acestora din Agenția Națională Antidrog. Un elev de liceu va fi mai degrabă speriat de un polițist care vine să-i vorbească despre droguri, pentru că se va teme că el sau prietenii săi vor fi arestați. Un tânăr speriat, cu un prieten căruia i s-a făcut rău de la ce a consumat, nu va ști cum să ceară ajutor din același motiv: frica de dosar penal sau de arest. Soluții pe termen lung: ore de prevenție în școli cu psihologi și profesori instruiți plus centre de recuperare pentru dependenți. În loc de teste antidrog ineficiente și prevenție doar cu polițiști, statul ar putea investi în soluții pe termen lung. Așa cum sunt formarea psihologilor și a profesorilor pentru ca aceștia să poată ține cursuri de prevenție care îi ajută pe tineri”.
Lipsesc centrele de recuperare
„De asemenea, centrele de recuperare pentru dependenți lipsesc cu desăvârșire. O familie cu un tânăr care are probleme cu consumul de substanțe nu are unde să primească ajutor specializat. Investițiile în programe de ajutor și suport ar trebui să fie comparabile cu cele în combaterea traficului de droguri. Măsurile pe termen lung, și nu cele populiste, iau în considerare viitorul acestor tineri. Un copil ajutat e unul care poate evita o viață de suferință”.
Acţiunea „Blocada”
În Argeş, poliţiştii continuă să desfăşoare activităţi pentru prevenirea şi combaterea principalelor cauze care generează producerea de accidente de circulaţie, punându-se accent pe depistarea şoferilor care conduc sub influenţa alcoolului sau a substanţelor interzise. La sfârşitul săptămânii trecute, sub genericul „Blocada”, pe mai multe drumuri din judeţ au fost organizate filtre rutiere în care s-a acţionat cu efective mărite formate din agenţi rutieri, jandarmi, criminalişti, luptători de la Serviciul pentru Acţiuni Speciale, reprezentanţi ai altor instituţii cu atribuţii în domeniul ordinii publice. Până târziu în noapte, peste 200 de autovehicule şi şoferi au fost verificaţi de oamenii legii, ocazie cu care unii conducători auto au fost prinşi că s-au urcat la volan fie băuţi, fie sub influenţa drogurilor/substanţelor cu efect psihoactiv.
Creşte numărul şoferilor drogaţi!
Îngrijorător este faptul că, în ultima vreme, ne confruntăm cu o creştere de-a dreptul alarmantă a numărului de şoferi prinşi că s-au urcat la volan după ce au consumat substanţe interzise. Astfel, la Lunca Corbului, o tânără, de 20 de ani, din Slatina-Olt, conducea un autoturism, aflându-se sub influența unei substanțe cu efect psihoactiv. La Dâmbovicioara, un bărbat, de 38 de ani, din Piatra-Neamț, județul Neamț, a fost depistat că se urcase la volan după ce consumase tot substanţe cu efect psihoactiv. Un bucureştean, de 31 de ani, a fost prins conducând pe Autostrada A1 tot sub influenţa narcoticelor. Într-o dimineaţă, un teleormănean, de 21 de ani, a fost tras pe dreapta, tot pe autostradă, aparatul DrugTest indicând că era pozitiv la amfetamină. În aceeaşi situaţie a fost depistați și alți șoferi, majoritatea tineri: din Câmpulung (22 de ani), Bradu (23 de ani), Poiana Lacului (23 de ani), Mioveni (unul de 19 ani și altul de 26 de ani), Râmnicu Vâlcea (45 de ani), Pitești (unul de 21 de ani și altul de 33 de ani) şi exempele ar putea continua.
Întâmplarea face ca, cel puţin până acum, pe şoselele judeţului nu s-a produs niciun accident soldat cu pierderi de vieţi omeneşti, în care să fie implicaţi şoferi drogaţi.
Testări zilnice
Potrivit poliţiei argeşene, în mai puțin de două luni, la nivelul judeţului au fost testaţi peste 200 de conducători auto. Asta înseamnă că, zilnic, se fac aproximativ zece testări cu cele trei aparate de tip DrugTest, operate de agenţi care au fost anume instruiţi cum să le folosească în mod corect. Unele dintre acestea funcţionează la fel ca etilotestul, adică şoferul este pus să sufle şi, în câteva secunde, apare rezultatul. Iar altele funcționează pe baza prelevării probelor de salivă, care ulterior sunt supuse unor analize de specialitate. Pornind de la aceste cazuri, oamenii legii atrag atenția că situații precum consumul de alcool ori de substanţe psihoactive este interzis conducătorilor auto, întrucât crește probabilitatea implicării în evenimente rutiere prin afectarea echilibrului, vitezei de reacție, capacității de coordonare a mișcărilor, felului în care se orientează în spațiu sau a modului în care apreciază distanța ori viteza.
Fără condamnări cu suspendare
După cum relatam într-o ediţie anterioară, Poliţia Română derulează acţiuni de conştientizare a şoferilor privind riscul la care se expun – şi îi expun şi pe alţi participanţi la trafic – dacă se urcă la volan amețiți de alcool sau de substanţe cu efect psihoactiv.
Vă reamintim că, odată cu promulgarea „Legii Anastasia”, șoferii care conduc băuţi, drogaţi ori fără permis și care provoacă un accident de circulaţie mortal vor fi condamnaţi la închisoare cu executare în regim de detenţie şi nu cu suspendare.
Deși dosarul penal se poate deschide pe baza testului rapid, relevant este rezultatul probelor biologice (sânge sau urină) colectate, care stabilesc substanţa existentă în organism. Problema este că, în România, există un singur asemenea aparat şi rezultatele pot veni abia după vreo şase luni sau poate chiar mai mult…
