Sigur, pentru felul în care se prezintă astăzi România şi românii, vinovaţii principali sunt cei care au hotărât la Yalta cum va arăta Europa după război. Trist este că nici după întâlnirea din Malta a lui Gorbaciov şi Bush, nici după evenimentele din decembrie ’89, mare lucru nu s-a întâmplat din punct de vedere al dezvoltării economice, al educaţiei şi al mentalului colectiv.
În ultimele trei decenii am consultat mii de oameni în fiecare an. O spun cu tristeţe: foarte mulţi conaţionali sunt cu sănătatea şi cu nervii la pământ, te frapează cât sunt de înapoiaţi, primitivi, fatalişti, căpoşi, uituci, farisei, arăţăgoşi, mincinoşi, inconsecvenţi, invidioşi, duplicitari. Gata! Ar mai fi şi altele de spus.
În ultimii ani, pe majoritatea şoselelor din ţară se circulă ca la balamuc. Inevitabil suntem campioni europeni la numărul morţilor în urma unor accidente cumplite. De multe ori, cei care scapă cu viaţă rămân cu handicapuri ireversibile. De la vârsta de 18 ani, când a fost implicată într-un accident, o doamnă aproape sexagenară face crize de epilepsie, îşi pierde cunoştinţa, se zbate ca peştele pe uscat şi face pipi pe ea. Acum are 54 de ani.
Unui octogenar care a venit la noi pentru o iritaţie la nivelul penisului i-am recomandat ca, vreme de zece zile, să nu aibă vreun contact sexual. „Glumiţi? Păi nu mai merge nici când iau pastile de Viagra! Apoi, sunt văduv, iar când ajungi la vârsta asta, femeile nu se mai uită la tine nici cu… curu’!”
Aparţinătorii unei bătrâne în vârstă de 85 de ani, bolnavă de Alzheimer, mi-au spus cât pătimesc cu stoicism. Nu se ridică din pat, mănâncă în draci, ţipă ca o fiară, îi bate şi îi zgârâie pe cei trei care o îngrijesc, îi schimbă zeci de pamperşi pe lună şi o spală cu săpun şi un prosop umed. Habar nu are cine sunt ei. La acest moment, „boala uitării” face ravagii în România.
Aproape octogenar, jumătate prezent, jumătate senil şi dat în mintea copiilor. Avea pe spate o eczemă şi i-am recomandat să folosească de două ori pe zi o alifie, timp de zece zile. „Păi, nu are cine să mă dea!” Cu zâmbetul pe buze i-am sugerat să cheme în ajutor o vecină. „Păi, ce să-i mai fac acu’? Sunt terminat cu sexu’!”
