Salvamontiştii nucşoreni urmă la bordul elicopterului
Ieri, echipele de salvamontişti argeşeni au sistat căutarea fraţilor Arpad şi Bobo Gabor, de 37, respectiv 35 de ani, din Gheorgheni, Harghita, dispăruţi în masivul Făgăraş, după ce sâmbătă au început să urce spre vârful Moldoveanu. Decizia a fost luată întrucât în cea de a doua parte a zilei vremea s-a înrăutăţit brusc, temperaturile au scăzut şi vântul a început să sufle cu forţă, periclitând siguranţa echipei de salvatori montani.
Fraţii Gabor au fost văzuţi de cabanierul de la Valea Sâmbetei pe traseul către creastă, iar ultima convorbire cu familia au avut-o în aceeaşi zi la prânz, după care nu se mai ştie nimic de ei. Alarmaţi că până duminică seară nu i-au mai putut contacta, părinţii au alertat autorităţile.
În căutarea lor au pornit echipe ale Salvamont Nucşoara, dar şi ale Salvamont şi Jandarmeriei Montane Braşov. De asemenea, miercuri în sprijin a fost trimis şi un elicopter al MAI. De sus a fost observat un şir de urme care duceau către Valea Rea, dar ulterior s-a stabilit că erau urme de urs.
În cursul dimineţii de azi, întrucât condiţiile meteo au redevenit favorabile, elicopterul MAI a aterizat pe Stadionul Municipal din Curtea de Arges, de unde a preluat o echipă a formaţiei Salvamont Nucşoara, care şi astazi îi va căuta pe cei doi turişti dispăruţi de aproape o săptămână zona montana a judeţului Argeş. Şeful salvamontiştilor nucşoreni, Valentin Retevoi, şi colegii săi Ducu şi Adina Gheorghiescu nu doar că vor survola crestele, ci vor şi fotografia şi filma întreaga operaţiune pentru ca, ulterior, să poata analiza imaginile pentru a găsi eventuale indicii sau urme referitoare la cei doi harghiteni.
Deşi în lipsa unor indicii clare salvatorii montani nu se pronunţă cu privire la eventualitatea ca bărbaţii să mai trăiască, din păcate, chiar dacă aveau experienţă pe munte şi echipament corespunzător, şansele ca ei să fie găsiţi în viaţă sunt din ce în ce mai reduse, ca să nu zicem aproape de zero. Pe de o parte avem în vedere timpul scurs din momentul când s-a pierdut orice legătură cu ei, iar pe de alta ne gândim la vremea câinoasă de la sfârşitul săptămânii trecute, când a nins abundent, a fost ger şi vântul a suflat cu peste 70 km/h viscolind zăpada. Pe versanţi sunt porţiuni acoperite de zăpadă, s-au format plăci de vânt, unele scocuri sunt încărcate cu zăpadă instabilă, dar sunt şi zone doar cu iarbă îngheţată extrem de alunecoase. În altă ordine de idei, întrucât cei doi erau legaţi cu coarda între ei, dacă unul a alunecat, l-a tras şi pe celălat după el. Acesta ar fi cel mai sumbru scenariu, dar atâta timp cât mai există o urmă infimă de speranţă, nu ne grăbim să tragem concluzii şi vom continua să ţinem legătura cu Valentin Retevoi, iar pe măsură ce vom afla noutăţi, vi le vom aduce la cunoştinţă
Val. NICOLAU
