Copaci smulşi din rădăcini, oameni omorâţi, acoperişuri de case şi de blocuri smulse, obiecte diverse „dansând” nebuneşte în rafale de vânt puternice… Este bilanţul unor fenomene meteo extreme care s-au abătut în ultimele zile asupra României. În Argeş am fost mai feriţi, dar vântul tot a pus la pământ nişte copaci pe Transfăgărăşan. În ultima perioadă, astfel de fenomene s-au amplificat (să ne amintim de deşertificarea care a ajuns până la limita cu Argeşul, în sud, de tornadele din sudul judeţului, de inundaţiile catastrofale). Omul are partea lui de vină, desigur.
Alte fenomene extreme
Totuşi, isteria naţională provocată de fenomenele meteo extreme nu se justifică prea mult. În fond, te poţi pune cu natura? Dar emoţia este puternică. Conform manualului de geografie, România este amplasată într-o zonă temperat continentală, deci ferită de tornade. Cu toate acestea, se mai întâmplă şi lucruri în afara logicii fireşti. „Acum avem de-a face cu contraste foarte mari. S-au întâlnit o masă de aer cald, saharian, cu una de aer rece, polar, iar de aici până la fenomenele extreme nu a fost decât un pas. Sunt cauze macro, dar şi omul are partea lui de vină, prin influenţele asupra mediului. Să zicem însă că sunt cauze agravante ceea ce face omul”, ne-a declarat Radu Filoteu, fost şef al Staţiei Meteo Piteşti. Nu am fost nici în trecut feriţi de fenomene extreme. „Pe vremea lui Ceauşescu, grindina a omorât mai mulţi oameni în Oltenia. Nu s-a ştiut nimic atunci. Acum se ştie orice, informaţia circulă altfel. De asemenea, am avut un maxim de viteză a vântului de 122 km la oră în Piteşti. Au fost şi secetă, şi inundaţii puternice: în 1972, în Piteşti au fost 200 litri de apă de ploaie în 72 de ore, iar în 2013, pe 17 septembrie, am avut la Piteşti 60 litri în trei-patru ore, de s-a inundat şi CET Găvana. Or, fiindcă astfel de fenomene se petrec, totuşi, în mod excepţional, oamenii nu au dezvoltat instinctul de a se feri şi de aici au apărut şi victime la noi”, ne-a mai spus Radu Filoteu.
Criminali
Credeţi însă că inundaţiile nu au legătură cu defrişările? Ba da. Versanţii nu mai sunt stabilizaţi, aşa că apar şi alunecările de teren. De asemenea, nu mai are cine să reţină apa, în lipsa copacilor, şi aşa s-a ajuns ca în Bascov, de exemplu, acum câţiva ani pârâul cu acelaşi nume să facă ravagii. La cealaltă extremă avem seceta. Sunt zone în care solul este crăpat. Unii semeni ai noştri sunt adevăraţi criminali ai naturii şi acţiunile lor nu au cum să nu îşi lase amprenta asupra noastră, a tuturor. Rabdă şi natura, rabdă, dar cât?
