Emisiunea „Subiect de presă” realizată ieri la „Antena 1” Piteşti de Cristina Munteanu şi Mihai Golescu a fost una foarte animată. Invitatul – nimeni altul decât primarul Piteştiului, Cornel Ionică – nu s-a sfiit să dea cărţile pe faţă în privinţa administraţiei locale şi a avatarurilor ei de zi cu zi. Directorul Mihai Golescu a lansat, pe această cale, şi o provocare (care trebuie înţeleasă în nota ei subtilă): Argeşul şi Piteştiul să devină autonome faţă de Bucureşti. În traducere pentru cei care s-au gândit la modelul Cataluniei: ar fi momentul ca deciziile importante pentru Piteşti şi pentru judeţ să nu mai fie luate la centru, ci să depindă de noi, cei care trăim consecinţele lor.
Drumuri şi iar drumuri
În acest context, întrebarea lui Mihai Golescu, cu care a debutat emisiunea, a fost îndreptăţită: „Câte drumuri aţi făcut la Bucureşti, domnule primar, pentru a rezolva diverse probleme ale Piteştiului?” Şi, am completa noi, câte demersuri mai trebuie făcute la fel de fel de instituţii cu caracter regional, care au dispărut din Piteşti, ajungând în special în Prahova? „Săptămânal am mers la Bucureşti. Pentru a rezolva problema transportului spre Bascov, de exemplu, am stat zile în şir la ministere, nu m-am lăsat. Am obţinut avize provizorii, iar de mâine (n.r. – azi) autobuzele «Publitrans» vor circula din nou în Bascov. Mii de cetăţeni vor beneficia de reintroducerea liniei 2. Acum ne batem pentru ca legea transporturilor să fie schimbată, deoarece putem să asigurăm transport cu autobuze – printr-un program european vom cumpăra încă 30-40 de maşini – şi în alte localităţi limitrofe. Dar legea ne îngrădeşte, aşa că trebuie făcut ceva în acest sens. Avem noroc cu autostrada spre Bucureşti pe care o folosim la maximum, căci sunt multe proiecte pentru care e nevoie să batem drumurile la Bucureşti”, a spus Cornel Ionică.
Bariera de pe Lânăriei va fi modernizată
Bariera… „medievală”
Tot la Bucureşti (la CFR şi la Ministerul Transporturilor) a mers primarul de multe ori şi pentru un pasaj rutier pe strada Lânăriei, peste calea ferată spre Curtea de Argeş. În 24 de ore, o barieră veche este lăsată jos, la manivelă, de 19 ori, de fiecare dată când trenul ajunge în staţia Goleşti. Uneori, timpul de aşteptare este şi de 17 minute la o oprire, iar coada de tiruri şi alte maşini ajunge până în bulevardul Petrochimiştilor. Din 1967 se întâmplă asta. Pasajul nu a fost aprobat la finanţare, iar autorităţile locale au cerut sprijin pentru montarea unui sistem automatizat de oprire a traficului. Şi, în sfârşit, pe 6 noiembrie – a anunţat primarul – va fi organizată la CFR o licitaţie pentru achiziţia şi montarea unui astfel de sistem care va scurta mult timpii de aşteptare pe Lânăriei. „O luăm în jos fiindcă trăim într-un stat supercentralizat. Au venit diverşi investitori la noi cu banii pe masă, cum se spune, dar nu s-a putut face nimic fie pentru că depindeam de Bucureşti, fie din cauza unor litigii. Este şi cazul unei extinderi pe care vrem să o facem la cimitirul «Sfântul Gheorghe» pe un teren al Armatei, pe care vrem să îl preluăm, dar un litigiu ne blochează. De asemenea, am făcut demersuri să preluăm o bază sportivă de la Sala Sporturilor; ni s-a spus iarăşi că e litigiu şi că nu se poate. La fel cu parcul industrial. Avem 136 hectare de teren care zac degeaba din cauza unui litigiu cu comuna Bradu, care a făcut puneri în posesie acolo, deşi nu avea dreptul. Pierde întreaga economie, nu doar Piteştiul!”, a spus primarul.
Blocaj
Piteştiul a cerut bani de la Guvern pentru 23 de proiecte. Modernizarea stadionului „Nicolae Dobrin”, construcţia unei săli polivalente, reabilitarea unor unităţi de învăţământ, construcţia unui nou pod peste râul Argeş, a unei centuri ocolitoare (varianta Vest), a unor pasaje rutiere… Rezultatul – s-au primit bani doar pentru reabilitarea a patru unităţi şcolare (prin programul naţional de dezvoltare locală). S-ar spune că, atâta vreme cât este PSD la putere (are aceeaşi „culoare” precum guvernarea locală şi judeţeană), am avea un avantaj, dar de unde? „Vreme de vreo opt ani, cât a fost doamna Elena Udrea «la butoane», nu au fost finanţate proiecte în Piteşti. De exemplu, în anul 2009 ne-a dat Guvernul 1,3 milioane lei, în condiţiile în care comuna Bradu a primit 2,9 milioane lei, Braşovul – 40 milioane lei şi Aradul – 55 milioane! Nu aş dori ca acum, când e o altă guvernare, să se repete povestea!” – a declarat Ionică. Fondurile europene, de asemenea, ar fi o soluţie, iar Piteştiul are experienţă din acest punct de vedere. Doar s-au accesat bani pentru reabilitarea urbană, pentru pasajul de la Podul Viilor, Parcul Lunca Argeşului, Filarmonică… Şi acum sunt pregătite 19 proiecte (pentru mobilitate urbană), dar axele de finanţare nu sunt încă stabilite. Tot la centru se dă ora exactă şi din acest punct de vedere. „Nu ne mai întâlnim cu aceşti bani! Ne va condamna istoria dacă nu vom atrage banii europeni! Noi suntem pregătiţi, dar parcă este un blocaj total!”, a mai spus primarul.
Insolvenţa
De subliniat un lucru: în Piteşti nu s-au mai mărit taxele şi impozitele de 11 ani, dar investiţiile s-au înmulţit, iar preţurile de achiziţie au crescut. Primarul a ţinut să îşi exprime nemulţumirea faţă de modul în care decurg anumite licitaţii. „Legislaţia achiziţiilor publice trebuie urgent modificată. Şi asta deoarece nu poţi pune retricţii la o licitaţie; în ultima vreme am avut firme care au câştigat achiziţii publice, dar au intrat în insolvenţă pentru că nu aveau capacitatea să facă o lucrare. Aşa s-a întâmplat la Şcoala «Ion Pillat» unde firma care lucra la o sală de sport a intrat în insolvenţă. „Am luat decizia de a aloca încă 400.000 lei şi de a face o sală de sport din panouri de tip sandviş, în loc de una tip balon, din pânză. Din păcate, sunt multe lucruri de pus la punct. Un exemplu: firma care a lucrat până acum acolo nu a făcut rigolele de scurgere a apei, iar placa de beton turnată ca fundament pentru sală a început să se crape şi să se deplaseze! Este o mizerie ce s-a întâmplat acolo şi, din păcate, nu este singurul caz. De asemenea, trebuie modificată legea parteneriatului public privat, pentru că, după actuala lege, primarii care fac astfel de parteneriate ar intra imediat la puşcărie!”, a mai afirmat Ionică.
Infrastructura
Directorul Mihai Golescu i-a lansat o provocare primarului Ionică, pe principiul unei cunoscute reclame în care un personaj întreabă: „Tu pentru ce vrei să fii ţinut minte?”. Provocarea de ieri: rezolvarea problemei traficului rutier. „În Olanda nu mai e permis accesul maşinilor în zonele centrale din anumite oraşe; în alte ţări s-au introdus taxe mai mari pentru circulaţia cu maşini în anumite zone; în Franţa se merge pe ideea circulaţiei rutiere pe baza numerelor pare sau impare, ca pe vremea lui Ceauşescu. Deci peste tot este o problemă. În Piteşti e un deficit de 60.000 de locuri de parcare, în condiţiile în care suntem pe locul patru din punct de vedere al numărului de maşini din parcul auto. Deci, va trebui să facem ceva. Pe lângă unele măsuri cum ar fi instituirea unui program nocturn de aprovizionare pentru magazine, de exemplu, avem în vedere construcţia de parcări, pasaje, dar şi lărgirea benzilor de circulaţie (cum s-a întâmplat în Prundu) sau instituirea unor sensuri unice. Şi tot la capitolul infrastructură intră şi proiectul de 43 milioane euro pentru introducerea apei şi a canalizării sau pentru reabilitarea reţelelor vechi de pe 86 de străzi. Va fi un disconfort mare, de aceea vom şi împărţi lucrările în vreo patru loturi, dar pentru 50 de ani de acum înainte vor fi rezolvate problemele de alimentare cu apă şi canalizare în mai multe zone”, a spus primarul.
De asemenea, pentru cei care pretind că presa nu ar fi importantă şi, vezi Doamne, nu o citesc, Ionică a menţionat: „În fiecare zi citesc presa. Toată presa, pentru că dacă nu citeşti eşti un… nimeni, habar nu ai ce se întâmplă în lume, iar aşa ceva este inadmisibil pentru cel care reprezintă o comunitate!”.
