(basm adevărat)

1. Puţinică lipsă de modestie

Eram undeva, cândva, prin adolescenţă şi-mi amintesc cum într-o iarnă îmbinam teoria cu practica, adică aplicam pe stradă cam ce făceam la C.S.O. Piteşti. Concret, am cochetat cu mai multe ramuri sportive şi anume: rugby, lupte, box, judo, haltere, ciclism, karate şi câte ar mai fi fost pe acolo. De fapt, la haltere am fost campion regional ş.a.m.d.

2. Un cititor asiduu

Aveam pe atunci destulă mobilitate, iar la încălzire îmi făcea mare plăcere să execut săritura tigrului, figură pe care sunt sigur că o ştiţi şi dumneavoastră. Tocmai citisem câteva cărţi despre vieţile unor cascadori extraordinari. Doamne, şi l-am avut şi noi pe Szobi Cseh, campion mondial în câteva acţiuni!

3. Ce înseamnă să fii bun şi unic

Dar să revenim la micile mele chestii. Eram prin cartierul Craiovei şi pe un derdeluş mi-a venit ideea cretină de a sări peste săniuţele în mişcare. Aşteptam atent să vină sania spre mine şi, cu o fracţiune de secundă înainte de a fi călcat, executam săritura tigrului, apoi mă ridicam glorios şi săream ca un ţap şi ca un adevărat toreador. Cred acum că toţi mă priveau ca pe un măscărici. Nu vă pot spune cât de mulţumit eram, fiind admirat de tipi şi mai ales de tipe, fiindcă începuseră să clocotească hormonii în fizicul meu.

4. Totul se plăteşte

Am făcut figura aceasta din două motive. Unu: voiam să arăt că sunt cel mai bun şi doi: să mă vadă lumea. Peste un timp oarecare, aveam să constat că ideea mea a fost a unui copil nebun. Şi ştiţi de ce? Pentru că ulciorul nu merge de multe ori la apă…

5. O privire golaşă

Într-una din zilele mele de glorie m-a furat valul şi nu mi-am dat seama de realitatea imediată. Tocmai consideram că am devenit expert în săritura tigrului. Săream ca un ţânţar când pe o sanie, când pe alta. Probabil, mă obişnuisem şi chiar începusem să obosesc, dar am continuat cu aiureala mea. La un moment dat, am zărit cu coada ochiului o sanie care venea cu mare viteză spre mine. Ori am privit prea mult spre fata care o conducea, ori am percutat prea lent. Acest lucru m-a costat.

6. De la extaz la agonie

Sania m-a lovit în plin şi m-a luat… somnul. M-am trezit la spital cu ambele picioare rupte. Astfel am stat mult şi am avut timp să-mi analizez situaţia mea particulară. N-are rost să vă spun câtă durere şi câtă perseverenţă mi-a trebuit să recuperez ceea ce alţii ziceau că nu se mai poate. Nici prin gând nu mi-a trecut că o fetiţă drăguţă şi o săniuţă mă pot băga atâta amar de vreme în spital.

7. O simplă cerere-n căsătorie

Nu vreau să vă întristez cu lux de amănunte. Voi menţiona doar ce nu ştiţi dumneavoastră şi anume că pe la mine cel mai des a venit mama, iar pe locul 2, aţi ghicit, a venit EA, Aurelia, fetiţa cu săniuţa. Şi după spitalizare ea a continuat să fie cu mine, cu toate că eu devenisem sănătos tun şi cu poftă de viaţă. Acum privim în urmă cu oarecare melancolie şi ne creştem cu drag nepoţii… Eu şi cu Aurelia.

Florian ZĂVOIANU

Distribuie pe Facebook

George Olteanu

See Full Bio