Doi oameni au ajuns la spital, după ce căruţa în care se aflau a fost implicată într-un accident rutier. Evenimentul a avut loc la Merişani, unde Petre G., de 39 de ani, din Băiculeşti, circula cu un Volkswagen dinspre Piteşti către Curtea de Argeş. Din cauză că nu a păstrat o distanţă corespunzătoare în mers, a lovit violent cu un atelaj nesemnalizat corespunzător, condus în aceeaşi direcţie de deplasare de Nicolae Adrian S., de 50 de ani, din Merişani. Din accident a rezultat rănirea căruţaşului şi a Filofteii B., de 53 de ani, pasageră în atelaj, tot din Merişani, care au fost aruncaţi pe carosabil. Ambii au fost preluaţi de ambulanţe şi transportaţi la Spitalul Curtea de Argeş, primul dintre ei fiind diagnosticat cu politraumatism, iar femeia având politraumatism şi fractură de coloană toraco-lombară. În cauză a fost deschis dosar penal pentru vătămare corporală din culpă.
Reguli ignorate
Aşa cum am spus-o, prezenţa atelajelor pe şosele constituie un real pericol, deoarece căruţaşii nu respectă reguli rutiere elementare dintr-un motiv foarte simplu: nu le cunosc şi nici nu le pasă. Întrucât accidentul de la Merişani a avut loc pe un drum naţional, trebuie spus că vehiculelor cu tracţiune hipo le este interzis accesul pe drumurile naţionale şi europene, dar şi pe străzile municipiilor reşedinţă de judeţ precum şi pe drumurile la începutul cărora există indicatoare care interzic accesul. Cu toate acestea, nu de puţine ori, vehicule de acest gen pot fi întâlnite prin locurile interzise (mai ales în perioada muncilor la câmp). Potrivit legii, conducerea pe drumurile publice a unui vehicul cu tracţiune animală, necesită înregistrarea acestuia, iar conducătorul lui trebuie să aibă cel puţin 16 ani, să fie clinic sănătos, să aibă asupra sa actul de identitate şi să conducă pe acostament sau, în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea din dreapta a carosabilului.
Lipsa semnalizării, cauza nenorocirilor
Lipsa semnalizării sau semnalizarea necorespunzătoare este principala cauză a implicării căruţelor în evenimente rutiere, unele cu consecinţe dintre cele mai grave, inclusiv pierderi de vieţi omeneşti. Din acest motiv legislaţia rutieră prevede obligativitatea dotării atelajelor cu două dispozitive fluorescent-reflectorizante de culoare albă în faţă şi alte două de culoare roşie în spate.
De asemenea, pentru a fi observat pe timpul nopţii, când plouă torenţial, ninge abundent sau este ceaţă densă ori în alte condiţii meteo care reduc vizibilitatea, atelajul trebuie dotat în plus, în partea laterală stânga, cu cel puţin o lumină de culoare albă sau galbenă (felinar, lanternă etc), amplasată mai sus de nivelul roţilor şi să aibă montate plăcuţele cu numărul de înregistrare una pe partea stânga şi una la partea din spate şi harnaşamentul calului să fie prevăzut cu materiale reflectorizante. La rândul lui, şi căruţaşul este obligat să poarte vestă reflectorizantă, pentru a fi văzut cu uşurinţă de ceilalţi participanţi la trafic. Acesta mai este obligat să nu conducă sub influenţa alcoolului, a produselor sau substanţelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, să se asigure şi să semnalizeze schimbarea direcţiei de mers cu braţul, să nu oprească/staţioneze pe carosabil, pe timpul opririi/staţionării pe acostament ori în afara carosabilului să lege animalele ca acestea să nu poata intra pe drum, să nu transporte persoane care stau în picioare.
Autorităţile locale nu se implică
La fel de adevărat este că, deşi sunt obligate prin lege să le asigure căruţaşilor căi de acces spre şi dinspre proprietate, autorităţile locale nu se implică. Nu avem cunoştinţă ca vreo primărie din judeţ să fi amenajat drumuri laterale, căi de acces către acestea precum şi locuri de traversare a drumurilor publice destinate nu doar circulaţiei atelejelor, ci şi animalelor (în toate comunele animalele sunt duse sau aduse de la păşune fix pe mijlocul drumului).
Primarii se apără spunând, pe de o parte, că nu au teren la dispoziţie pentru amenajarea unor asemenea căi de deplasare, iar pe de alta că proprietarii de terenuri nu vor să cedeze nicio palmă de pământ. Legea prevede sancţiuni atât pentru căruţaşi, cât şi pentru autorităţile publice care trec cu vederea obligaţiile ce le au, dar până acum doar căruţaşii prinşi circulând pe drumurile pe care le este interzis accesul au fost amendaţi ori le-au fost confiscate atelajele. Dar primarii care nu fac drumuri pentru căruţe de ce nu au fost sancţionaţi (amenzile în cazul lor ajung la peste 8.000 de lei)? Sau pentru ei nu este aceeaşi lege?
