Improvizaţii peste improvizaţii la blocuri
„- Domnul, domnul, de ce faci poză? Poate că acolo stau şi eu…”
Aşa a început aventura mea în Războieni, de cum am intrat pe strada Independenţei. O simplă interpelare, dar care putea degenera într-o discuţie aprinsă dacă nu-mi vedeam de drum şi mă opream să-i dau explicaţii unei femei ieşite la aer, în capot, deranjată de faptul că m-am apucat să fotografiez una dintre sutele de improvizaţii de la blocuri. Fiecare s-a extins ori şi-a construit anexe după cum l-a tăiat capul şi, la cum arată lucrările, este evident că treaba s-a făcut fără autorizaţie, fără proiect – pentru că s-a putut! După modelul turmei, cam toţi locatarii au profitat de capul întors al primăriei şi acum imaginea de ansamblu a cartierului e de favelă latino-americană (cartier de case sărăcăcioase). Ceea ce nu e tocmai rău şi chiar vă recomand o plimbare prin Războieni pentru izul ei exotic, unic în Piteşti…
Mizerie la locul de joacă…
La ei – ca la nimeni
Aici găseşti o mulţime de lucruri pe care în mod normal ar trebui să le critici, asta dacă nu înţelegi inima cartierului care pulsează cu totul altfel decât restul. E un cartier unde, cum spuneam, fiecare face cam orice are chef: aruncă mobila veche în spatele blocului, se distrează cu manele şi grătare în fiecare weekend, dacă vrea să-şi extindă balconul ori să facă modificări de structură în casă apelează la un „meseriaş” care îl rezolvă în aceeaşi zi ş.a.m.d. Concluzia e una singură: aici se trăieşte intens, e libertate, nu sunt restricţii. Până şi municipalitatea pare că a înţeles asta şi s-a oprit cu reabilitarea urbană la „Pasajul scărilor”. Ar fi şi păcat să strici arhitectura atât de originală care s-a dezvoltat în timp ca o plantă căţărătoare sau să interzici amatorilor de grătare plăcerile lor supreme: micul şi berea.
…Şi de-a lungul trotuarelor
Nu toţi se înscriu în „grafic”
Acum, lăsând gluma la o parte, trebuie să menţionăm că sunt şi o mulţime de locatari deranjaţi de acest freamăt. Unii oameni îşi doresc linişte şi civilizaţie, iar în acest sens fac sesizări peste sesizări la primărie. Există multe spaţii verzi care trebuie toaletate. Sunt străzi şi parcări care arată ca după bombardament. Până şi refugiul de la capătul liniei 13B se înscrie în decor, având geamurile sparte, iar pe jos fiind un covor de chiştoace. Cei de la curăţenie le mătură conştiincios, dar a doua zi, cum-necum, apar la loc. Mă urc în autobuz şi aud discuţii despre nişte probleme cu trecerile de pietoni. De fapt, e vorba despre şoferii care circulă cu viteză şi, din câte se pare, singura modalitate de a-i tempera este montarea unor hopuri în zonele cu pricina. Nu reuşesc să trag cu urechea prea mult deoarece în aer pluteşte un miros de ceapă stricată, amestecat cu transpiraţie. Cobor la prima staţie şi o iau la pas către centru. Până la urmă, mersul pe jos e sănătate curată!
George OLTEANU
-
- Mobilier abandonat pe spaţiile verzi
-
- Grătarul, „vedeta” verii în Războieni
-
- Reabilitarea s-a oprit la „Pasajul Scărilor”
-
- Refugiul de la Cap Linie Războieni, cu geamurile sparte
