Inaugurăm azi o nouă rubrică, dedicată cărţii. Ca unul dintre foarte puţinele ziare locale din ţară – dacă nu cumva chiar singurul – care are un supliment literar artistic (Săgetătorul, apare în fiece zi de marţi), e o bucurie pentru noi să putem oferi celor care iubesc slovele cărţilor, câte o recenzie pe săptămână, a câte unui volum realmente valoros. (Argeşul)
Erich Nussbaum e un autor profund; asupra cărţilor sale merită zăbava
Exemplar canin mai rar întâlnit. ”Bucureștean” aciuat pe strada Urmuz. După demolările hâde. În atenția câtorva ”mari și mici puteri”. Iscând ”probleme naționale” și ”interes mondial”.
Dând bătaie de cap regimului ”caninist”. Conducătorilor ”iluștri”. ”Hingherității” neobosite. Vecinilor parveniți, sclifosiți, înrăiți.
Turnători neostoiți. Îndrăgit nespus de copii și adulți normali. Câine falnic, curajos, lătrător impetuos. Străjer zonei, cu folos. Animal inteligent, vrednic și eficient…
Povestea lui, cât-a fost, prilej de carte*, cu rost. ”Pentru uituci” și ”născuți după 1989”. ”Dar nu numai pentru ei”, evident. ”Iepoca de aur”, din belșug tratând. România, sigur, de sub Ceaușești. Opresiunea, înfometarea, delațiunea, alienarea. Parvenitismu`, servilismu`, șantaju`, socialismu`…
Hidoase vremi, chiar monstruoase (ajunse, azi, mai ticăloase). Pe care Erich Nussbaum la fix le descrie.
Cu umor înfloritor, nesfârșit, cuceritor. Evocând corifei băștinași, cu temei. Într-un text plin de culoare, fără vreo exagerare.
Serios, ingenios, haios, extra, savuros. Bună fantezie, super parodie. Clară măiestrie în alcătuire, vie mărturie astă povestire. Pentru câini, o pledoarie încărcată de simțire.
Bipezilor de atunci, în schimb, o afurisire. Că nu se lăsară și mi-l terminară pe bravu` Negrilă. Făr-a intui că timp o veni când o deveni erou de roman iubit în uman cum nici n-or gândi.
Căci prin ochii săi, metaforic spus, cert om desluși lumea și politica din veacu` trecut. Țara și românii de sub comunism. Plin de fanatism, nu de umanism.
Păcat că Erich s-a dus în pământ și opul acest`, singular îi rămase prin biblioteci. Ar fi avut de așternut despre ”democrația originală” bogat.
Adecvat, adevărat, certamente talentat. Mereu de apreciat întrutotul meritat…
Adrian SIMEANU
* Erich Nussbaum, Între Ialta și Malta, Editura HELICON, 1994
