#”Patriarhul Iustin a pomenit cuvântul «pace» cel mai mult dintre toţi liderii din lume”

La emisiunea „Subiect de presă” de la „Antena 1” Piteşti, cei doi realizatori, Cristina Munteanu şi Mihai Golescu, l-au avut în platou pe ÎPS Calinic, arhiepiscopul Argeşului şi Muscelului, ediţia de ieri fiindu-i închinată lui Iustin Moisescu, unul dintre cei mai mari patriarhi pe care i-a dat România, născut pe meleagurile binecuvântate ale Argeşului.

Sobrietate imperială

Om deprins cu studiul, cu meditaţia, care s-a dovedit a fi un virtuos şi al admistraţiei bisericeşti, Iustin Moisescu s-a născut la 5 martie 1910, în satul Cândeşti din judeţul Argeş. Calinic Argeşeanul l-a cunoscut personal pe patriarh şi i-a închinat o integrală, alcătuită din opt volume tipărite de Editura Episcopiei Argeşului şi Muscelului în parteneriat cu Editura „Anastasia”.

„L-am cunoscut foarte bine şi am lucrat împreună nouă ani după ce m-a aşezat stareţ la mănăstirile Sinaia şi Cernica. M-au frapat modestia extraordinară a acestui om, arhiereu cărturar, formidabila lui cultură şi stricteţea lui în cercetare; adică nu glumea cu cuvântul scris şi rostit… Într-un cuvânt, m-a cucerit sobrietatea imperială a patriarhului”, a spus ÎPS Calinic.

Intelectual sclipitor, plin de acribie, cu vocaţie de cercetător, profesor în teologie, strălucit teolog, dascăl părintesc fără pereche şi promotor al ecumenismului, aşa l-au descris pe patriarhul omagiat – din cele citite şi auzite – realizatorii emisiunii. Mitropolit al Ardealului, apoi mitropolit al Moldovei, ajuns în cele din urmă patriarh al Bisericii Ortodoxe Române, Iustin Moisescu fost unul dintre cei mai puternici arhierei ai României.

Un mare diplomat bisericesc

Patriarhul Iustin şi-a înscris numele printre marii ecumenişti contemporani, făcând cunoscută în întreaga lume Biserica românească, cu istoria ei, cu problemele ei. A devenit patriarh al Bisericii Ortodoxe Române în vremuri grele, când stăpânirea, mai ales în deceniul al nouălea al secolului trecut, îşi reluase atitudinea ateistă şi de prigonire a Bisericii.

În timpul regimului comunist, prin Decretul nr. 410 din 28 octombrie 1959, au fost decimate mănăstirile. După amnistia deţinuţilor politici, din anul 1964, mitropolitul Iustin a început să restaureze lăcaşurile de cult şi să reintegreze o serie de călugări în viaţa monahală.

Patriarhul Iustin a îmbunătăţit învăţământul teologic, susţinând oameni de valoare. A înfiinţat strălucita serie editorială „Părinţi şi Scriitori Bisericeşti”.
Cu prestanţa şi conversaţia lui, Iustin Moisescu a fost primul nostru mare diplomat bisericesc.

„Dacă scot din toate lucrările tot ce a scris Iustin, cred că el este cel care a pomenit cuvântul «pace» cel mai mult dintre toţi liderii din lume. Pe probe, era un om de pace, de mare înţelepciune şi se ţinea cont de părerile lui”, a apreciat ÎPS Calinic.

Distribuie pe Facebook