Calea Bucureşti, cu staţie în „gara” Ceair.

Zonă de tranzit importantă şi, totodată, rezidenţă a mii de piteşteni, Calea Bucureşti s-a „metamorfozat” fără a-şi pierde aerul clasic pe care îl respirau bunicii şi străbunicii de la oraş, în anii ’70 – ’80.

Este considerată cea mai îngrijită zonă a municipiului, „deranj” fiind, pe bună dreptate, cu traficul auto. Giratoriul de la „Ramada” este supraaglomerat la ore de vârf, deoarece preia fluxuri din cel puţin trei direcţii: şoferii care ies de pe Autostrada A1, cei care vin dinspre Câmpulung, Mioveni, dar şi aceia care încearcă să scape de o altă „capcană” de circulaţie, ocolind centrul şi Găvana pe Calea Bascovului.

„Nebunia” de la Podul Viilor s-a mai potolit odată cu reconfigurarea unor trasee, însă e în continuare un subiect fierbinte pentru conducătorii auto care butonează telefoanele şi îşi varsă năduful pe Facebook, în timp de aşteaptă în coloana infinitului să iasă la liman.

Din fericire, la Calea Bucureşti există mai multe spaţii de relaxare unde oamenii se pot destinde după o zi grea de lucru.

Un local celebru cândva, „Doi Cocoşi”, este în continuare deschis, dar şi-a pierdut prestanţa şi a ajuns o bodegă unde se dau lupte grele cu băutura, la „categoria grea”. Beţivanii cartierului par să fie rupţi de realitate, însă au poveşti de viaţă impresionante. Mulţi dintre ei au căzut pradă alcoolului după mari decepţii suferite sau în urma unor evenimente tragice. Viaţa lor a ajuns pe linie moartă, pe un drum fără întoarcere unde ziua începe şi se termină în faţa paharului.

Imaginea prăfuită de la „Doi Cocoşi” contrastează puternic cu luxul de la „Ramada”, hotel modern cu restaurant de top, apreciat, dar care are un concurent puternic în oraş – Hotel „Victoria”.

Tot în spate la Ramada s-au construit şi puţinele blocuri noi de la Calea Bucureşti. Restul imobilelor de la artera principală şi străzile adiacente sunt aşa cum le ştiţi de acum 10, 20, 30 de ani.

Spaţiile goale sau lăsate de izbelişte au fost exploatate. Spre exemplu, pe strada Pictor Nicolae Grigorescu există acum supermarket, farmacie, o clinică medicală privată…

În capătul străzii, fiindcă scriam mai devreme de zone de relaxare, se află unul dintre cele mai cochete parcuri din Piteşti – Expo Parc.

Copiii au parte de un loc de joacă modern, o mică zonă de aventură pe deal, şi priveliştea de la lac, unde broscuţele ţestoase sunt atracţia principală.

Lângă Expo Parc se află cel mai important spital privat din Piteşti şi judeţ – Muntenia Medical Hospital, cunoscut şi ca Spital Muntenia. Recent, pachetul majoritar de acţiuni a fost achiziţionat de MedLife.

De partea cealaltă găsim „vedeta colorată” a municipiului – Piaţa Ceair. Este una dintre cele mai urâte zone ale oraşului, probabil din lipsa unei organizări structurale şi de personal.

Da, Ceair arată chiar ca un talcioc unde fiecare vinde ce are la mână, de la tarabă, din portbagajul maşinii sau chiar de pe jos, de la nivelul asfaltului. Deşi poliţiştii locali sunt prezenţi zilnic în zonă, se pare că nimeni nu îi mai ia în seamă. La ora reportajului, la câţiva metri de echipaj, o femeie îmbrăcată în trening „Adibas” şi pantofi sport „Reobek” ne oferea – aţi intuit bine… ţigări, ţigări.

Tutun de contrabandă adus cu barca pe Dunăre, ticsit apoi în te miri ce camioane fantomă care fentează controalele rutiere, ajunge în sacoşa şmenarilor din Ceair. Îi recunoşti de la o poştă, după ţinută. Cum oare nu îi recunoaşte şi Poliţia, e greu de explicat. Decât, dacă, desigur, sunt lăsaţi şi ei să trăiască, să facă un ban (ne) cinstit.

Nu ne mai rămâne să spunem decât „Ura şi la gară!”. V-am „pupat” pe portofele, ca să fim în ton cu atmosfera din piaţă.

Calea Bucureşti – alte imagini din zonă