Bughea de Jos, comuna unde primarul a închis robinetul risipei

Ion Dorel Tănăsescu

Primar: Ion Dorel Tănăsescu
Viceprimar: Bogdan Oancea
Secretar: Bianca Cristina Golumbeanu

Sate componente: Bughea de Jos
Populaţie: 3.101
Suprafaţa: 2400 ha
Relief: zonă premontană
Agenţi economici: ferme zootehnice (bovine), societăţi de prelucrare a lemnului rotund, unităţi comerciale;
Personalitate locală: scriitorul Ion Marin Iovescu

Pe vremuri, Bughea de Jos era socotit „dormitorul” Câmpulungului, şi-a amintit primarul actual, Ion Dorel Tănăsescu. I se spunea aşa fiindcă sute de muncitori de la la ARO, „Melana” etc. locuiau în această comună unde am ajuns de curând, pentru a-i afla povestea în anul Centenarului Marii Uniri.

43 de ani de experienţă în domeniu

Primarul Ion Dorel Tănăsescu este la primul său mandat, însă are o experienţă de 43 de ani în domeniul administraţiei publice, iar acest atu l-a ajutat să corecteze din metehne. De exemplu, când a preluat conducerea Primăriei, prima sa grijă a fost să… închidă robinetul risipei şi la 31 decembrie 2017 a reuşit, în acest mod, să economisească 568.000 lei, bani ce au fost direcţionaţi către investiţii. O altă bravură a edilului-şef (despre care am scris în ediţia de ieri) este tăierea ajutoarelor sociale în cazul beneficiarilor care nu-şi efectuează, conform legii, orele de muncă în folosul comunităţii.

Primăria Bughea de Jos

Ion Dorel Tănăsescu a finalizat o parte din proiectele propuse şi se străduieşte să ducă la bun sfârşit planurile de viitor „croite” pe prosperitatea comunei.

„Toată viaţa mea este legată de Bughea de Jos, o localitate binecuvântată de Dumnezeu cu peisaje mirifice şi cu oameni gospodari. Îmi doresc ca această comună să devină din ce în ce mai prosperă şi mai frumoasă prin folosirea banului public cât mai eficient şi în folosul comunităţii. Unul dintre proiectele la care ţin foarte mult este executarea bazinului cu apă potabilă în punctul Mlăci, cu staţie de pompare, pentru a fi independenţi de Edilul C.G.A. Câmpulung, societatea furnizoare de servicii de apă şi canalizare din zona Muscel”, a spus primarul comunei Bughea de Jos.

Peisajele naturale, alături de bisericile monumente istorice, dealul Ciocan, tradiţiile şi obiceiurile locale, gastronomia specifică sunt doar câteva dintre atracţiile turistice ale comunei. Actualmente, cultivarea plantelor şi, mai ales, creşterea animalelor sunt principalele activităţi economice ale locuitorilor.

Scoala Bughea de Jos

Proiecte de investiţii

– Bazin de apă potabilă (250 mc) în punctul Mlăci cu staţie de pompare;

– Punte pietonală din beton armat şi apărare de mal pe râul Bughea – în punctul Stoieni, la stadion;

– Amenajarea unui monument al eroilor pentru punerea în valoare a centrului comunei;

– Lucrări de modernizare a DJ 732C, aflat într-un avansat stadiu de uzură (Câmpulung-Bughea de Jos-Malu Godeni);

– Reabilitarea sediului vechi al primăriei pentru amenajarea unui muzeu al satului şi renovarea anexei, în exterior;

– Modernizarea stadionului Bădeşti prin accesarea fondurilor europene nerambursabile pentru execuţie;

– Amenajarea unei zone de picnic cu toate utilităţile (Mlăci Brazi);

– Construcţia unui drum în Valea Crasan;

– Achiziţia echipamentelor unui parc de joacă pentru comunitatea din Valea Măcelarilor;

Mănăstirea Ciocanu

– Documentarea şi întocmirea studiului de fezabilitate pentru introducerea reţelei de gaze în comună;

– Darea în funcţiune a unei grădiniţe cu program prelungit şi a unui after school (în clădirea şcolii speciale din centru);

– Amenajarea a şapte traversări de stradă (cu şanţ betonat şi grilaj);

– Finalizarea actualizării planului urbanistic general;

– Finalizarea terenului de sport multifuncţional din incinta Şcolii Gimnaziale nr. 1;

– Finalizarea reabilitării drumului comunal Poenandre, însemnând 3,5 km de covor asfaltic;

– Finalizarea modernizării unor drumuri de interes local, unele cu aşternut asfaltic (din fonduri europene nerambursabile), altele cu îmbrăcăminte bituminoasă uşoară (din bugetul local);

– Finalizarea canalizării şi staţiei de epurare a apelor uzate din fonduri europene nerambursabile.

Mahalaua Câmpulungului

Comuna Bughea de Jos este atestată documentar din anul 1549 când, la 5 martie, a fost menţionată ca sat în actul prin care Mircea Ciobanul întăreşte unor boieri mai multe proprietăţi moştenite. Satul Bughea de Jos a fost mahala a Câmpulungului. În urma decretului regal din 7 octombrie 1925, locuitorii mahalalelor Bughea de Sus, Bughea de Jos şi Malu s-au desprins de oraş şi au format comuna Bughea care, începând cu anul 1926, avea primăria la Bughea de Jos. În anul 1928, satele Bughea de Jos şi Malu formează comuna Bughea de Jos, până la 1 ianuarie 1930, când se creează o comună de centru la Bughea de Jos – din satele Bughea de Jos, Bughea de Sus, Albeşti, Cândeşti şi Malu. În anul 1931 se reînfiinţează comunele Bughea de Jos, Malu, Bughea de Sus şi Albeşti. În 1932 satul Malu se separă. În ianuarie 1989, comuna Bughea de Jos este desfiinţată şi devine, pentru scurt timp, sat al comunei Albeştii de Muscel. Comuna Bughea de Jos este reînfiinţată în anul 1990.

Aşezare

Comuna se află în nord-estul judeţului, pe malurile râului Bughea. Este străbătută de şoseaua judeţeană DJ732C, care o leagă spre est de Câmpulung (unde se termină în DN73) şi spre sud-vest de Godeni (unde se intersectează cu DN73C) şi Schitu Goleşti (unde se termină în DN73). Localitatea este dominată ca altitudine de Dealul Ciocanu (886 metri).

Aventura bicicliştilor pe Dealul Ciocanu

Plaiuri cu potenţial turistic

Dealul Ciocanu din Bughea de Jos este locul în care comunitatea de biciclişti din Câmpulung a construit trasee pentru biciclete, la iniţiativa lui Geo Simion. Este o zonă perfectă pentru mountain biking (înseamnă să mergi cu bicicleta pe drumuri neasfaltate, pe poteci, prin noroi, pe pietre, stânci, prin praf, frunze şi prin iarbă). Fie că este vorba despre ciclism de şosea, cross country sau enduro, pasionaţii au de unde alege.

De o rară frumuseţe, Râpa Şoimului este la dispoziţia amatorilor de drumeţii. Pretabilă agroturismului este zona denumită „La Brazi”, unde cele patru-cinci pensiuni funcţionează la capacitate maximă la final de săptămână. Case de vacanţă locuite de personalităţi de rang naţional se află pe Aleea Artiştilor cu drumul de acces reparat recent de autorităţile locale.

Monumente istorice

În comuna Bughea de Jos se află schitul Ciocanu (secolul al XVII-lea, refăcut în 1825), monument istoric de arhitectură de interes naţional, ansamblu alcătuit din biserica de lemn „Intrarea în Biserică” (1825) şi zidul de incintă. De asemenea, tot ca monumente de interes naţional sunt clasificate monumentele memoriale sau funerare reprezentate de două cruci de piatră din sud-vestul comunei (în zona denumită local „Hulubeşti”), una datând de la 1757 şi cealaltă din 1767. Biserica din centru cu hramul „Adormirea Maici Domnului” este, de asemenea, monument istoric.

Puncte tari

– Primar destoinic (Dorel Tănăsescu), cu 43 de ani experienţă în administraţia publică;

– Reţea de iluminat public în toată comuna;

– Reţea de alimentare cu apă potabilă (99,5% realizată);

– Potenţial natural bogat;

– Traseele de biciclete de pe Dealul Ciocanu;

– Mănăstirea Ciocanu;

– Râpa Şoimului;

– Facilităţi fiscale oferite investitorilor.

Puncte slabe

– Lipsa reţelei de gaze;

– Lipsa canalizării şi a staţiei de epurare;