În atmosfera unui mare oraş, negustorii de carte sunt de întâlnit, cel mai adesea, în locurile boeme sau aglomerate. Buchiniştii din Paris, de pildă, unul din simbolurile capitalei Franţei, sunt acei anticari pe care turiştii îi pot descoperi atunci când se plimbă pe cheiurile Senei. În alte colţuri de Europă, cu alt nivel de civilizaţie, vânzarea în stradă a tipăriturilor se face în împrejurări specifice. Precum se întâmplă şi la noi. Priveliştea celor care comercializează cărţi în asemenea spaţii deschise trecătorilor prinde din nou contur. Până pe la sfârşitul anilor ’90 acest tip de negoţ era în plină vogă, pentru ca apoi să intre într-un con de umbră. În vecinătatea bazarului „Gheorghe Lazăr” din centru, adică în apropiere de „ruşi”, după cum le mai e cunoscut locul piteştenilor, câteva persoane îşi fac zilnic veacul cu această îndeletnicire, printre vânzătorii de chilipiruri. Noii buchinişti de Piteşti nu s-au aşezat, aşadar, pe arterele mari de străbătut, ci într-un loc mai pestriţ, circulat pentru târguieli de tot felul. Pe marginea trotuarului poţi răsfoi felurite cărţi la preţuri modeste, din mai toate domeniile – de la literatură sau istorie până la ştiinţele exacte. Trecând mai des prin acest loc, ai uneori surpriza să observi titluri diferite faţă de cele pe care le-ai zărit data trecută. Reapariţia comerţului ambulant de carte, chiar şi într-un asemenea spaţiu incomod, e semnul bun al unei tradiţii care reapare, încetul cu încetul. Ne-am obişnuit să credem că operele scrise pe hârtie pierd din ce în ce mai mult teren în faţa informaţiei găsite cu ajutorul calculatorului şi pe internet. Or, iată că prezenţa acestei oferte de volume, mai vechi sau mai noi, presărate pe trotuare e o dovadă că în acest oraş lumea încă mai citeşte, că mai există cerere pentru cartea diversă şi accesibilă publicului larg.
Florin CHIVOCI
