Primarul Vasile Leau

– Populaţie: 2.400 de locuitori;
– Sate componente: Boteni (reşedinţa), Balabani, Lunca şi Muşcel;
– Suprafaţă totală: 2.450 ha (în intravilan – 700 ha, restul în intravilan).

Înlănţuiţi de mijloc sau de umăr, localnicii din Boteni joacă „Brâul” cu mic, cu mare, în toate variantele sale: pe sub picior, pe sub călcâi, bătrânesc, pe şase, roată-roată. În localitate nu există familie fără dansatori. Însuşi primarul comunei, Vasile Leau, stăpâneşte foarte bine tehnica jocului tradiţional, săltând şi bătând cu năduf pământul… Aici, în inima muscelelor, oamenii se nasc cu ritmul în sânge. Am mai aflat ceva: comuna musteşte de personalităţi locale. Pe aceste meleaguri am poposit în această săptămână, pentru a surprinde spiritul satului argeşean.

A 23-a ediţie a festivalului

La final de săptămână, comuna Boteni iese, din nou, la rampă, întâmpinându-şi oaspeţii cu chef de dans şi în straie de sărbătoare. Sâmbătă, la ora 10, căminul cultural va găzdui a IV-a ediţie a concursului „Vocea Argeşelului”. Iar duminică, la ora 13, pe stadionul comunal se va desfăşura în toată splendoarea lui Festivalul-concurs naţional „Brâul de la Boteni” ajuns, în acest an, la a 23-a ediţie. Un rol important în organizarea manifestării îl au primarul Vasile Leau, directorul căminului cultural, Mihail Măgureanu, şi coregraful Dorin Vizitiu.

„Ajuns la a 23-a ediţie, Festivalul «Brâul de la Boteni» este un brand adresat iubitorilor de tradiţie de pretutindeni. Sărbătoarea noastră adună laolaltă bucuria de a cânta şi de a dansa, frumuseţea tradiţiilor şi a meşteşugurilor locale”, ne-a spus primarul. Ansambul folcloric „Argeşelul”, reprezentativ pentru comuna cu cei mai mulţi dansatori pe metrul pătrat, este – fără doar şi poate – „ambasadorul” tradiţionalei manifestări.

Sediul Primăriei şi al Consiliului Local

Muzeul satului

Tot ce are mai valoros acest ţinut binecuvântat se regăseşte şi în muzeul satului care poartă numele unuia dintre cei mai mari etnografi ai ţării, profesorul Ion Chelcea, fiu al satului. Clădirea cu pridvor înalt, adăpostind două încăperi despărţite de o tindă, i-a aparţinut unui învăţător. Dascălul a lăsat-o moştenire generaţiilor următoare, punând condiţia să fie folosită în scop comunitar. Înainte de a fi transformat în muzeu sătesc, în acest imobil au funcţionat o casă de naşteri şi apoi o grădiniţă.

Investiţii

Ici-colo comuna este un şantier, reţeaua de canalizare fiind una dintre lucrările de căpătâi din acest an. Se munceşte de zor şi la refacerea podului peste râul Argeşel, în punctul Valea Bâzului (va fi gata în această lună). Este în curs de amenajare în vecinătatea căminului cultural un parc de joacă, cu leagăne şi tobogane.

Primăriei Boteni i-au fost alocaţi bani pentru calamităţile din iunie, în localitate fiind distruse mai multe drumuri şi canale. Primarul este totuşi mulţumit că pentru combaterea efectelor inundaţiilor a primit de la Guvern 1,5 milioane lei. Nevoi sunt destule (şi) pe aceste meleaguri. În aşteptare (de fonduri) sunt renovarea muzeului sătesc şi repararea acoperişului căminului cultural.

De reţinut

* Construit în stil gotic acum un veac, căminul cultural este o veritabilă bijuterie arhitectonică. Giuvaierul coroanei este sala de spectacole de mare capacitate cu scaune îmbrăcate în catifea, loje la… etaj şi o scenă uluitor de spaţioasă pe care poţi să… întorci autobuzul.

* Satul Boteni este atestat documentar la 23 iulie 1512 în actul prin care Neagoe Basarab întăreşte Mănăstirii Cutlumuz de la Muntele Athos mai multe sate. Acelaşi sat apare şi într-un document din 28 iunie 1512, cu ocazia unei delimitări a satului Hârtieşti când între martori sunt citaţi Dan şi Sârbul din Neagomiresti şi din Boteni.

Căminul cultural

* În patru locaţii distincte situate pe partea stângă a Argeşelului au fost descoperite câteva toporaşe din piatră şlefuită din Neoliticul târziu (1900-1700 î.e.n.).

Puncte tari

– Alimentare cu apă 100%;

– Canalizare menajeră în sistem centralizat (stadiul lucrărilor: 80% finalizate);

– Iluminat public stradal 100% (a intrat în proces de modernizare, becurile clasice fiind înlocuite cu cele economice – LED);

– Realizarea studiului de fezabilitate pentru introducerea reţelei de gaze;

– 10 km de drumuri comunale deja asfaltaţi (în lucru alţi 4,5 km şi în licitaţie încă 10,3 km);

– Noul sediu al Primăriei şi al Consiliului Local (o clădire spaţioasă, bine compartimentată, modernizată);

– Muzeul satului „Ion Chelcea”;

– Căminul cultural;

– Asociaţia comunitară „Ion Chelcea”;

– Festivalul-concurs „Brâul de la Boteni”;

– Secţia externă a Şcolii Populare de Arte şi Meserii Piteşti (dans popular);

– Şcolile dotate corespunzător (au apă curentă şi grupuri sanitare în incintă);

– Cabinetul de informatică (nou, calculatoare performante);

– Grădiniţa cu program prelungit (înfiinţată în anul 2008);

Muzeul satului

– Biblioteca publică modernă;

– Terenul de sport multifuncţional (cu nocturnă);

– Sala de sport nouă;

– Centrul medical de permanenţă;

– Două dispensare puse la dispoziţia medicilor de familie;

– Cabinet stomatologic;

– Farmacia;

– Subsolul bogat în zăcăminte de lignit şi sulfat de calciu (gips);

– Podul peste râul Argeşel construit în satul Lunca;

– Plantaţiile de meri, peri, pruni (1.450 ha);

– Târgul săptămânal de produse alimentare şi bunuri de consum (miercuri).

Puncte slabe

– Lipsa investitorilor;

– Dispariţia mineritului;

– Lipsa fabricilor de preindustrializare a fructelor;

– Starea proastă a drumului naţional, DJ 723, DJ 737 şi a drumurilor agricole.

Ameninţări

– Natalitatea scăzută;

– Depopularea şcolilor.

Grădiniţa cu Program Prelungit

Oportunităţi

– Dezvoltarea pomiculturii şi a sectorului zootehnic;

– Dezvoltarea agroturismului;

– Transformarea fostului sediul al Primăriei într-un centru social;

– Redeschiderea minei.

Monumente

– Biserica „Sf. Paraschiva” (construită în anul 1875 pe locul alteia mai vechi care data din anii 1778-1780);

– Crucea de piatră de la Gura Hobăii (datează din anul 1656 şi marchează vechea vatră a satului);

– Crucea de piatră din secolul al XVIII-lea;

– Monumentul eroilor din curtea vechii şcoli ridicat în memoria ostaşilor căzuţi în Primul Război Mondial.

Personalităţi locale

* Petre Ţuţea – eseist, filosof, economist şi om politic;

* Ion Chelcea – etnograf, sociolog, folclorist şi muzeolog, doctor în filosofie, ctitor al Muzeului Etnografic al Moldovei (Iaşi);

* Prof. univ. dr. Lucian Bădescu – matematician cu reputaţie internaţională;

* Poeta Veronica Obogeanu – membră fondatoare a Uniunii Scriitorilor din România;

* Nistor Ion Gogoncea (1904-1983) – profesor, publicist, prozator (deţinut politic);

* Poetul şi editorul Ion Dumitru (publicist în Germania);

* Ion Mihai Ghinescu (1933-2001) – poet ţăran, culegător de folclor;

* Georgeta Bidilică – scriitoare;

* Petre Duţescu – inginer chimist;

* Ion Polexe – coregraf;

* Ion Melcu – revizor şcolar;

Şcoala

* Ion Dinu Bădescu – învăţător şi părintele pomiculturii din localitate (a adus soiurile de măr şi păr);

* Chestorul Ion Mirescu – fost inspector-şef al Inspectoratului Judeţean de Poliţie Timiş, fost inspector-şef adjunct al Poliţiei Române;

* Cornel Banu – directorul fabricii de ciment „Holcim” Câmpulung;

* Ion Bănică – întemeietorul Gărzii Financiare;

* Ion Gherghescu – director general al Întreprinderii Comerciale cu Ridicata pentru zonele Argeş, Olt şi Vâlcea (1962 – 2001);

* Nicolae Bădescu – inginer mecanic, profesor universitar.

Distribuie pe Facebook

Mirela Neagoe

See Full Bio