În practica medicală, incidenţa BRGE este impresionantă: unul din trei oameni întâlniţi oriunde, la vârste de peste 60 de ani, acuză arsuri în capul pieptului.
Refluxul gastroesofagian este fenomenul fiziologic prin care, mai ales în poziţia culcat, după mesele mai consistente, o mică parte a conţinutului gastric acid trece înapoi în esofag, pentru o scurtă perioadă, apoi revine în stomac şi îşi vede de drum către intestin. Când apar simptomele, se realizează boala de reflux gastroesofagian. Majoritatea bolnavilor nu solicită medicul şi se tratează simptomatic, cu bicarbonat de sodiu şi alte antiacide. Când episoadele de reflux sunt frecvente şi de durată mai lungă, pacientul se prezintă la medic.
Cauzele principale ale refluxului secreţiei gastrice în esofag sunt: presiunea intraabdominală crescută (obezitate, sarcină), hernia gastrică transhiatală, scăderea presiunii în esofagul inferior.
În două treimi din cazuri, refluxul, chiar dacă e simptomatic, nu produce esofagită (inflamaţia esofagului); cealaltă treime se însoţeşte de esofagită.
Simptomele clinice comune în BRGE sunt:
– pirozisul, arsura localizată retrosternal inferior, care uneori iradiază către gât. Este provocat sau accentuat când pacientul se culcă imediat după masă, se apleacă înainte sau ridică greutăţi. Intensifică pirozisul: grăsimile, alcoolul, citricele, cafeaua şi sucul de roşii.
– regurgitaţia acidă gastroesofagiană, conţinut care refluează în sus, către esofagul superior, uneori resimţit în gură. Este accentuată în toate situaţiile care produc pirozisul şi incomodă în poziţia culcat pe spate, mai ales noaptea.
– durerea retrosternală, care însoţeşte piroziosul, dar este mai intensă, asociind şi dureri la deglutiţie (înghiţit) şi seamănă deseori cu durerea din angina pectorală (necesită efectuarea electrocardiogramei).
– simptome faringiene (arsură în fundul gâtului, senzaţie de corp străin) şi laringiene (răguşeală, tuse slab productivă).
– simptome respiratorii: sufocare nocturnă, chinte repetate de tuse, asemănătoare celor din bronşitele astmatiforme, pneumonii repetate, recurente.
Menţionez două forme particulare de reflux gastroesofagian: din sarcină în ultimul trimestru şi din sclerodermie (prin scăderea tonusului esofagian inferior).
Complicaţiile mai frecvent întâlnite în BRGE sunt:
– ulceraţiile esofagului inferior, uneori însoţite de sângerări;
– hemoragiile digestive superioare (minore sau medii);
– stenozele esofagiene inferioare, formate organic din cicatrici repetate după ulceraţii;
– perforaţiile în zona esofagului inferior, cu realizarea de mediastinite (boli severe);
– cancerele esofagiene, întâlnite mai ales la consumatorii de alcool.
Ca măsuri generale, prescrise obligatoriu în BRGE, menţionăm:
– recomandări posturale: pacientul nu trebuie să se culce după mesele principale, cel puţin două ore. Cina va fi redusă cantitativ şi se va servi cu cel puţin trei ore înainte de culcare. În timpul odihnei, capul pacientului trebuie poziţionat ridicat, pe două-trei perne.
– regimul alimentar: prânzuri mici, repetate. Se evită cafeaua, grăsimile, alcoolul, afumăturile.
– fumatul trebuie interzis.
– se evită medicamentele care scad presiunea în esofagul inferior: nitriţii, cofeina, diazepamul, miofilinul şi blocantele canalelor de calciu.
BRGE-ul este suferinţa de o viaţă, accentuată cu trecerea anilor şi nu poate fi gestionată decât cu ajutorul medicului, respectându-se cu sfinţenie recomandările prescrise.
Dr. Tiberiu STĂNESCU
