Prevalenţa bolilor cardiovasculare creşte progresiv în lumea civilizată, odată cu creşterea incidenţei fumatului, obezităţii, diabetului zaharat şi stresului. Estrogenii, chintesenţa hormonală a femeilor, erau socotiţi protectori ai endoteliului vascular în perioada fertilităţii. Ca şi alte mituri în medicină, a căzut, în ultimele două decenii, şi acela al estrogenilor protectori. Date recente arată că prevalenţa infarctului miocardic a crescut la femeile de vârstă mijlocie (35-55 de ani) şi a scăzut în această perioadă pentru bărbaţii de aceeaşi vârstă.
Placa de aterom (depozitul endotelial parcelar care include un miez de colesterol) este capul răutăţilor în accidentele vasculare şi instabilitatea ei este cea care arborează doliul la porţile suferinzilor de boli cardiovasculare. Dacă la vârstnicii de ambele sexe placa instabilă este activă prin ruptură şi formare a cheagului care opreşte fluxul vascular arterial în zona afectată, la femeile tinere mecanismul dominant este eroziunea plăcii. Aceasta eliberează fragmente mici de cheag care migrează în arterele terminale mici şi dau ca normale coronarografia în zone afectate de ischemie. Se asociază şi inflamaţia locală, mai pregnanată la femei decât la bărbaţi, indiferent de vârstă.
Factorii de risc cardiovascular la femei au unele particularităţi care agravează suferinţele lor vasculare:
– Fumatul creşte cu 60% riscul de boală cardiacă ischemică pentru femeile tinere faţă de bărbaţii de aceeaşi vârstă;
– Tensiunea arterială sistolică (cea maximă la măsurare) creşte mai accentuat la femei odată cu înaintarea în vârstă, iar hipertensiunea are o prevalenţă mai mare la femei odată cu trecerea anilor şi este puternic asociată cu accidentul vascular cerebral, boala ischemică cardiacă şi insuficienţa cardiacă. Hipertensiunea arterială de gradul I şi II (până la 180 mm Hg) asociază complicaţii mai severe la femei decât la bărbaţii de aceeaşi vârstă.
– Diabetul zaharat de tip II are un risc mai mare de complicaţii cardiovasculare la femei, riscul de boală cardiacă ischemică fatală fiind cu 50% mai mare la femei, faţă de bărbaţii cu diabet de aceeaşi vârstă.
– Creşterea colesterolului, deşi are o prevalenţă mai mică la femei faţă de bărbaţii de aceeaşi vârstă, relativ tânără (35-55 ani), odată cu înaintarea în vârstă este mai pronunţată la femei decât la bărbaţi.
– Menopauza precoce (sub 40 de ani) determină o scădere a speranţei de viaţă cu doi-patru ani. Estrogenii de substituţie administraţi la menopauză nu au niciun efect protector vascular şi mai mult sunt dăunători, crescând riscul cardiovascular.
– Sindromul ovarelor polichistice – din ce în ce mai frecvent semnalat, consecinţa unor dereglări hormonale, antrenează o serie de perturbări metabolice (creşterea rezistenţei la insulină, ateromatoză etc.).
– Stresul, emoţiile, tulburarea depresiv-anxioasă, cu impact mai puternic asupra aparatului vascular al femeilor.
Femeile au, mai frecvent decât bărbaţii, un status socio-economic mai scăzut, care afectează negativ stilul de viaţă şi creşte incidenţa obezităţii şi altor factori de risc vascular.
În practica medicală curentă există o conştientizare relativ scăzută la riscul cardiovascular al femeilor, simptomele lor sunt mai frecvent trecute cu vederea de către medici.
Femeile sub 55 de ani reprezintă un eşalon important de pacienţi cu suferinţe coronariene acute nediagnosticate la primul examen în urgenţele spitalelor. Testele uzuale de diagnostic (testul la efort) au sensibilitate şi specificitate mai mică pentru depistarea bolii cardiace ischemice la femei.
Riscul mai mare de mortalitate al femeilor cu suferinţe coronariene acute poate fi influenţat de factorii: vârsta mai înaintată, factorii de risc şi comorbidităţi mai multe. Sexul feminin rămâne asociat cu utilizarea suboptimală a terapiei atât datorită medicilor, cât şi pacientelor însele. De luat aminte este că în dorinţa lor de emancipare, femeile şi-au însuşit drepturi egale cu bărbaţii la un stil de viaţă nesănătos (fumat, consum de alcool şi droguri, stres, implicarea în afaceri) – faţă de care organismul lor nu este adaptat. Este o necesitate vitală ca ele să consulte medicul la vârste începând cu 40 de ani, pentru depistarea la timp a factorilor de risc cardiovascular şi să nu se creadă „de fier” dacă fumează mult şi au un stil nesănătos de viaţă. Până nu demult se credea că „femeile trăiesc mai mult, dat fiind că văduvesc mai uşor”. Atenţie, numărul bărbaţilor văduvi este în creştere…