Suntem la vremea echinocțiului de primăvară, când au loc întâmplări pe care numai astrologii pricepuţi ar putea să înţeleagă influenţele de plumb ale planetei inelare sub zodia căreia ne aflăm. Se întrepătrund atâtea întâmplări, încât multora dintre noi ne pierdem până şi bucuria acestor zile primăvăratice. Poate că am ajuns la acea stare lăuntrică în care nimic frumos nu mai are priză asupra inimilor noastre. Căci atunci când desprimăvara umflă mugurii, sufletul noastru aşteaptă destindere. Dar în condiţiile actuale, politice şi economice, numai de destindere nu poate fi vorba. Iată de ce aş vrea ca evenimentele nefericite provocate de om şi de natură să rămână în urmă aşa cum şi gerarul e pe cale să rămână. Dar până atunci va trebui să mai treacă o vreme.

Lumina zilei, prelungită astrologic mai mult, aş vrea să intre şi în sufletele noastre şi să simţim din nou bucuria de a trăi. Au trecut însă vremurile când pe la echinocţiul de primăvară te bucurai într-adevăr de anotimpul acesta, lăsându-te în seama vieţii cu certitudinea că în câteva săptămâni vei uita răul şi blestemul babelor.
Astăzi, însă, trăim din plin acest blestem, pentru că, după o izbelişte, urmează o alta. Şi asta nu are cauze naturale, ci umane. Faţă de atâtea isprăvi fără scrupule făcute de om, asistăm în zilele acestea la un război ce a cuprins a treia parte a globului. Căci atât înseamnă Rusia şi influenţa ei politică. Occidentul, condus de spirite utopice sau de oameni de stat care nu au văzut decât interese de moment, a creat condiţiile de a se afirma în lume un individ cu o mentalitate autocrată, anacronică şi cu sânge de barbar.

Aşadar, Occidentul, cu o naivitate epică în care se amestecă multă comoditate, s-a transformat în timp într-o unealtă a lui Putin, care este un nou Anteu, căci el luptă pentru pământ, fiind hrănit politic de către acesta. Acest om ne-a aruncat direct în tecutul istoric când imperiile se războiau pentru teritorii. Inutil să spun că o astfel de mentalitate provoacă lupte, suferinţe, crize, intrigi. Iar culmea cinismului este că Putin crede că dreptatea este de partea lui. El încearcă să convingă mapamondul că are dreptate, aşa cum încerca în poveste şi „Văjitorul din Oz”, personaj de basm lipsit de inimă.

Lipsit de simţul realităţii, care ar trebui să fie dat în acelaşi timp atât de cap, cât şi de inimă, Putin vrea să ne convingă că realitatea este cea pe care o prezintă el şi nu alta, dar acest neom nu-şi dă seama cât de mult ratează esenţialul acestei realităţi atunci când vorbeşte despre războiul lui purtat cu ucraineni. Drept care, Putin a adus lumii minciună şi sânge, foamete şi moarte, bejenie şi spaimă. Iar dacă ne luăm după trecutul istoric ştim că războaiele au fost urmate de crize economice. Criza începută în anul 1929 a fost cauzată de primul mare război. La fel şi după ultimul război mondial. Sunt încă oameni printre noi care au trăit foametea din 1946.

Pe de altă parte, există în dramele omului unele elemente din realitatea brută peste care cortina nu a căzut niciodată. Este vorba de lupta dintre Hercule şi Anteu ce simbolizează, de fapt, lupta omului pentru noi teritorii pe care vrea să le ia în stăpânire. Iar această luptă continuă şi astăzi. Nu cred că există ceva mai anacronic ca acest război purtat de ruşi în Ucraina. Sigur, el este purtat de către nişte barbari, căci e greu să înţelegi motivaţia logică a atacatorilor ruşi. Aşadar, în drama antică, Anteu este cel ce posedă puterea titanilor, iar atât timp cât stă pe pământ, lângă mama lui, Gaia, curge în el mereu un râu de puteri înnoite. Anteu rămâne nebiruit până când eroul Hercule, îl ridică în văzduh, îl desparte de Gaia şi îl sugrumă.

Această poveste a lui Anteu şi a lui Hercule aparţine mitologiei greceşti, datează deci de mii de ani, iar spiritul ei stă la începuturile războaielor de cucerire, un spirt care a pătruns şi în sufletul lui Putin. Drept care, trăim nişte vremuri mitologice! Când binele se luptă cu răul, precum lumina cu întunericul.

Distribuie pe Facebook

Gheorghe Savu

See Full Bio