O bună parte din vacanţă mi-am petrecut-o cu nepoata mea dinspre frate, Maria, studentă la filosofie, la o universitate din Barcelona, Spania. Împreună cu ea şi cu doi fraţi ai mei, am căzut de acord să vizităm bisericile din nordul Moldovei. Ajunşi la Suceava, ne-a ieşit în cale statuia ecvestră a lui Ştefan cel Mare din Parcul Şipote – Cetate, aflată în apropierea Cetăţii de scaun a Sucevei. Maria era însă curioasă să vadă vestitele biserici construite de marele voievod. Crescută în străinătate şi educată la şcolile din Vest, nepoata mea se aştepta să vadă nişte construcţii de cult pe măsura catedralelor din Vest. Dar nu mică i-a fost mirarea când, în faţa Suceviţei, a exclamat: „Ce bisericuţă frumoasă!” Exclamaţia aceasta a fost, aşadar, a unui om obişnuit cu catedralele vest-europene, construite într-un gigantism de factură gotică. Am încercat să-i explic fetei, apelând şi la părerile filosofului Constantin Noica, despre acest subiect, că lucrurile nu stau chiar aşa când crede că are în faţă o „bisericuţă minunată”. Îi spun că monumentalul nostru stă în continuitatea dintre natură şi spiritul românesc, făcând din bisericuţele respective nişte „apariţii ale firii”. Zidurile lor sunt simple întregiri ale naturii înconjurătoare, iar picturile lor – simple armonii de culori într-o armonie mai vastă, cea a naturii. Treci pe sub o poartă grea şi într-o clipă ţi se revelează, odată cu scara către cer de pe peretele nordic al bisericii, puterea Movileştilor. Căci, spune filosoful, e putere aici. E voinţă domnească. E mândrie şi sete de laudă. Aşa e la Voroneţ, aşa e la Putna, aşa e peste tot în această parte de ţară.
În timp ce o priveam pe Maria, mi-am dat seama că filosoful Constantin Noica are dreptate când spune că ochiul poate fi stricat de gigantismul Apusului, care reţine imaginea catedralelor. Dar ce rost are alăturarea catedralelor de bisericile noastre, când alta e măsura lăuntrică? Această întrebare nu-mi aparţine, ci lui Noica, pe care eu nu fac decât s-o repet, iar răspunsul este tot al filosofului. Deci, catedralele sunt ale oraşelor, sunt zid lipit de zidul oraşelor. Or, bisericile noastre sunt în mijlocul naturii, dar aparţin artei culte. Bisericile acestea dezvăluie o altă dimensiune a sufletului românesc. E, poate, dimensiunea noastră uitată, mai ales că numai credinţa întreţine iubirea faţă de oameni, iar filosofia îndeamnă la iubire faţă de înţelepciune. Or, în momentul în care credinţa devine filosofie, iubirea de oameni îşi pierde din conţinut. Iar dacă filosofia nu a şters nicio lacrimă, dogma, în simplitatea ei, le poate şterge pe toate. I-am mai spus Mariei că aceste bisericuţe sunt vase ale „transcendenţei noastre” (Lucian Blaga) şi ele aparţin unui „creştinism cosmic” (Mircea Eliade). Când Maria a auzit cele două nume ale marilor gânditori români, mi-a spus că îi ştie de la cursurile din facultatea spaniolă.
Prin urmare, vorbindu-i despre „bisericuţele” noastre din perspectiva credinţei, Maria a rămas nedumerită, pentru că m-a întrebat repede despre „Mioriţa”, un poem în care este descris un omor, iar eu i-am vorbit despre iubirea de oameni! I-am spus nepoatei mele că e, într-adevăr, un act de curaj să mă refer la „Mioriţa”. Au făcut-o alţii mult mai avizaţi decât mine.
Eu nu vorbesc din perspectiva unor competenţe academice, instituţii sau ierarhii ştiinţifice. Dacă abordarea mea este cu totul diferită faţă de cea a unor somităţii în domeniu, nu am pretenţii de niciun fel, în afară de acela de a descrie un fapt cert. Nu am decât studii universitare temeinice şi sunt în dialog numai cu cel care citeşte, nu cu cine ştie ce avizat în domeniu. Iar acest dialog este de la egal la egal.
Drept care, ca şi poeziile lui Mihai Eminescu sau ale altora, prezente în mai multe variante, aşa este şi „Mioriţa”. Şi este vorba de peste 900 (Adrian Fochi). Variante plămădite în sufletul nostru, care pot fi înţelese sub două trăsături de opusă sensibilitate: descinzând una din claritatea uşoară a latinului, cealaltă din frământarea nedumerită şi profundă a unei tristeţi de slav creştin. Două trepte de simţire, două inele de temperament, complemente ale aceluiaşi ethos. Adică, avem, pe de o parte, sufletul aspru de acţiune şi spiritul de rezistenţă al muntenilor şi ardelenilor, iar pe de alta, atitudinea blajină şi resemnată a moldovenilor. La primii vom constata o anumită tenacitate în faţa vieţii, de răzbatere activă, nu înceată şi răbdătoare ca la ceilalţi. Nu se poate imagina un Sadoveanu al Ardealului. Peisajul epic ardelean şi muntean este mult mai sărac în expresie, mai ferm, fără senzualitatea şi fără lirismul moldoveanului. Care moldovean aderă la acest mit mioritic, ceea ce-i explică comportamentul tradiţional, capitulard şi resemnat.
Prin urmare, deducem de aici că, în cazul variantelor „Mioriţei” din afara spaţiului geografic moldovean, nu se poate vorbi de o resemnare a ciobanului în faţa morţii. Dimpotrivă, cei din Ardeal ziceau: „Nici jăndarmu’ nu-i de hier, să ne intre brişca-n iel”. Ne amintim de cei patru sute de ciobani înstăriţi care au venit la Bucureşti pe 28 octombrie 2009 şi au încercat să pătrundă în Ministerul Finanţelor şi în Palatul prezidenţial. Au înfruntat cu mâinile goale cinci sute de jandarmi şi, până la urmă, au obţinut ce au vrut: să vorbească cu preşedintele ţării şi să-i facă reproşuri. Drept care, cred că ideea despre pasivitatea, resemnarea şi fatalismul românilor este valabilă numai în Moldova, unde oamenii cu care am intrat în contact verbal au o moralitate de care nici măcar ei nu sunt conştienţi. O morală care dă naştere la plăsmuiri dintre cele mai interesante, iar ideea de divinitate parcă se află aici la ea acasă. Resping deci ideea pasivităţii „Mioriţei” de pe întregul cuprins al teritoriului ţării noastre şi cred că numai în Moldova, în această zonă istorică, radicalismul absolut este inaplicabil.
33 Comentarii
Anonim
Gheorghe Savu se devoalează ! …Are o familie numeroasă (să-i trăiască!)…Este, deci, un boteniştean tradițional care îşi extrage seva şi trage sufletul de absolvent de studii universitare prin/din nişte rădăcini destul de ramificate (neam numeros : frați/surori, cumnați/cumnate, nepoți/nepoate etc. , după trebuințe /necesități) ! …Pe unii/unele chiar … îi/le…foloseşte… invocându-i/-le în unele articole propri, pe care respectivii nu le citesc…din „jenă…intelectuală”/”filosofică”!…
Anonim
Nu este boteniștean/botenar ci ,,vultureștean”. Da’ matale (actual piteștean prundean) de unde te tragi? P.S. …în unele articole proprii, nu propri…
Anonim
Așa e face educația urmașilor, se pleaca din familie si se continua cu scoala.
Vulturesti
Faptul ca un suflet de pe meleagurile mele a ajuns student la filosofie este o mândrie si pentru mine, chiar daca nu o cunosc pe fata.
Boni
Toată Valea Argeșelului este binecuvântată de Dumnezeu. Oameni deștepți, patrioți, plini de omenie, generoși, deschiși la minte…
Anonim
stau si ma gandesc pana cand autorul va epuiza toate subiectele private pe care le tot reesapeaza de la naftalina incercand din rasputeri sa-i digeram viata ca pe un exemplu demn de urmat. Nu a fost destul pentru ca din lipsa de inspiratie acum se ocupa insistent si de rudele de gradul unu, doi sau trei in speranta ca cineva ii va remarca trecerea neamului prin lume. Daca Argesul a devenit blogul personal al lui Savu atunci ar fi bine sa consideram aceasta frecventa publicistica un fel de excurs a lui Robinson Crusoe inconjurat de tot felul de angoase si frustrari care mai de care mai diluate cu tot felul de zgandareli neispirate. Dupa ce l-am vazut pe Savu in toate posturile si profesiile posibile acum ne trece prin golgota propriilor trairi si ne obliga sa-i citim siajul din lipsa unui buton prin care sa-i refuzam cumva autocopierea gestuala. Cred ca sunt mult mai multe subiecte pline de interes public si infinit mai multe drame din care se pot trage invataminte decat sa vedem la nesfarsit un singur punct de vedere la care se aboneaza cativa postaci care-i gudura apetitul. Mie mi-a ajuns. Adica m-am plictisit…
Anonim
Nea’ Cutare, asumă-ți bre, un nume, nu mai critica așa, underground…
Anonim
In articol nu e vorba de o ruda de nu stiu ce grad al autorului, ci de cum vede un tânăr educat in Vest realitatea spirituala românească! Daca tu numai atât ai înțeles, nu e nicio pierdere pentru autor.
Anonim
Si apoi, se spune ca numai prostii se plictisesc…o spun filosofii existențialiști.
Goargăș
Ar zice dl Savu mai multe dar procedează ca moromețianul Cocoșilă: ,,Bă, nu vă spun că sunteți proști și nu știți să vă țineți gura”.
Cucu
O țigară ai? TATII!
Anonim
Un „talmeş-balmeş” (de cuvinte),vrând să ascundă lipsa de proprietate autentică / de… posedaree reală a vreunei idei , nu filosofice, ci măcar… de absolvent mediocru a 12 clase din Şcoala românească, temeinică, a anilor 1960/80 (cu toate lipsurile ei !), aflat în pragul susținerii bacalaureatului, despre autenticitatea culturală/specificitatea contribuției româneşti la Tezaurul cultural universal, aceasta este, de fapt, valoarea epistemic-filosofică a articolul semnat mai sus de veleitarul, într-ale filosofiei culturii, Gh.Savu !… Dar „farmecul” articolelor ziaristului respectiv constă tocmai în precaritatea/superficialitatea/ derizoriul lor, care chiar sunt rezultante ale lipsei la manufacturierul de pseudo-argumente a unei idei filosofice/principiu : nu poți ridica o construcție monumentală, decât pe o temelie …pe măsură ! De aceea, construcțiile încep de la temelie, nu de la acoperiş !
Anonim
Zise unu mai sus de Cocosila…tie n-are ce sa-ti spuna autorul articolului ca nu pricepi nimic…tabula rasa…
Savu Gheorghe
Domnule Anonim, dacă nu ai bani să-ți faci abonament la vreo revistă de filosofie, te pot ajuta eu. Suna la redacție!
Anonim
Tocmai asta spuneam în comentariul meu.Tu o duci, „cum o duci cu… banul”… şi prin mânăstirile lui Ştefan cel Mare şi Sfânt …Mai greu, cu … Filosofia culturii ! Dar, mai grav e că nici nu asculți ce-ți spune nepoată-ta, mai departe scolară/şcolită/”moşită”- (în sensul filosofiei socratice, bineînțeles) de Şcoala „maieutică”…catalană (!)…de filosofie ?! Legătura cu Ştefan cel Mare se face, desigur, prin vestitul armăsar pe nume/poreclă/supranume …Catalan-catalan, care „l-a trântit” în toiul luptei de la Războieni (1476) pe viteazul Domnitor , dând sansa Aprodului Purece să întemeieze neamul de Şleahtă „Moghilă” („şleahtă”- în tradiția istoriei Regatului Polonezo-Lituanian/(Rutean), nu peiorativ, jurnalistic-analfabet !) care a dat o suită de 6 (şase) Domnitori ai Moldovei si un Mitropolit- Petru – al Kievului !Dar să lăsăm Istoria reală ,dragă,…unde eşti anal-fabet (complet). Adică nu ştii nicio „iota” slavă (Alfabetul Kiril-Metodiev- „chirilic”, adică!) Şi să te trimitem (apropo de nepoată, dacă e şi frumoasă!?…) către romanul „Adela” al lui Garabet Ibrăileanu,, critic literar şi scriitor, vestit prin polemica lui cu geniul Culturii româneşti, Titu Maiorescu, întemeietor şi de Şcoală filosofică şi de critică literară românească (Maiorescu, nu Ibrăileanu !) ! …Scuze, ştiu că preferi …”să scrii”, nu să …citeşti ! Te las pe mâni bune/”preteneşti”…Boni !…
Anonim
Incurabil/irecuperabil! Buba la cap! 🥳
Anonim
Epopeea marxist leninista promovata de Savu cu obstinatie nu mai mira pe nimeni. Sunt curios cum vor gasii tinerii din ziua de astazi postarile acestui personaj trist care sub umbrela unui intelectual rasat isi poarta carpele unei judecati defecte printr-un lamentabil cult al personalitati a celor ajunsi dupa gratii. L-am urmarit la inceput spunandu-mi ca este doar obosit de lipsa de intelegere a unei realitati sau ca inca nu a aflat de caderea zidului berlinez. Apoi am realizat cu cata perfidie joaca la cacealma punand alaturi obedienta fata de PSD cu o critica ricosata din fenomenul Pitesti. Acesta este Savu…Pervers, imposibil de convins ca timpurile ii joaca feste. Un om care a imbatranit urat si continua sa se schimoneasca atat pe sine cat si pe aceia care vad si inteleg ca Stalin sau Lenin sunt niste lorzi.. Am remarcat si altceva…In spatiul public se foloseste de proeminenta Generalului Gheorghe Savu din Corbi pentru a fura ceva din aceasta confuzie de nume. Intre cei doi nu este nicio legatura, Cum sa pui un comunist langa un fost general al NATO ? Nicaieri dar absolut nicaieri nu a explicat public aceasta confuzie de unde isi trage cu ardoare resursele pangarind spatiul public. Savu ( asta de aici) ramane o cacealma bantuita de scheletul comunismului din care mai rupe cu dintii cate un ligament. Ca este de stanga putem intelege. Stanga este nu numai utila dar si furnizoare de frumoase exemple, dar sa te erijezi in analist politic poruncind unei gasti de postaci sa-ti ridice osanale mi se pare dezgustator. Pacat de faptul ca din dorinta de democratie acest cotidian s-a lasat prea lesne induplecat de favorurile acestui idivid care a devenit toxic asemeni celor mai inversunati critici. I-am aratat fiicei mele articolele lui Savu. A zambit ca medic dar s-a intristat ca femeie. Mi-a zis sa-l las sa isi consume resursa in locul unde l-am descoperit insa sa am grija sa nu calc in el…Miroase !
Boni
Ce naște dintr-o pisică (turbată) șoareci (toxici) mănâncă sau așchia (neconformă) nu sare departe de trunchi (-ul găunos). Băi acesta, dacă ai cojones (dar n-ai, ești impotent pe toate planurile) desconspiră-te și acceptă o întâlnire publică pentru a vedea lumea ce căzătură decrepită (pleonasm de întărire) ești. Nu este corect ca, sub protecția anonimatului, să exhibi toate dejecțiile intelectului tău putrid. Fiica ta, dacă există și este medic, n-ar trebui să râdă (ca proasta în târg, era să zic) ci să te ajute cu un tratament de specialitate, complex. Ai mare nevoie. Scrii numai aberații. De ce nu i le arăți și pe astea ,,medicului”? Ar apuca-o plânsul. Personal, îl stimez pe dl Savu pentru că multe dintre ideile sale sunt asemănătoare cu ale mele (sau invers). Ce osanale ridicate visezi? Voi sunteți cu adevărat urât mirositori, se simte deja pe aici o miasmă pestilențială (alt pleonasm de întărire) care vă caracterizează, așa că mă retrag rapid până când dl Olteanu va igieniza ,,spațiul”. P.S. Această postare este un pamflet.
Anonim
„Şulearcă”, tataie Dincă, tu continui să violezi limba (română) cu cumana/pecenega ta …de Caracal !
„Vor găsi”, nu „vor găsii” ; „cult al personalității celor” , nu „cult al personalități a celor” (!) etc. etc.
Juxtapuneri/ alăturări (aleatoare/aleatorii !) de cuvinte al căror sens rămâne „tainic”pentru „postacul”octogenar, fost activist („Naşu”!) …”cu şcoli” şi „aghiotantu” celebrei croitorese/”cusătoare” de la Curtea (Basarabilor) de Argeş din vârful „bont” al Propagandei „de… Judet”, pe vremea tov. Prim’ Zamfir balauru’!… Dar se mai vădeşte cat’un BOU, pardon/BONI , care nu-l mai recunoaşte ?!!…Păi, cine ar avea „noşalanța” de stil să scrie la…vârstă de peste 83 de ani, „că când” i-a aratat „ceva” unei „doctorițe”/medic, ea (trecută de 50!) „a zâmbit ca medic, dar s-a întristat ca femeie” , mai ales că , real, a fost exact „pe dos” !?!…Ei, şi !?!
Savu Gheorghe
Domnule B., îmi pare rău că ai ajuns aici! Sincer!
Boni
Înțeleg faptul că ,,anonimul” ăsta mai nou nu-i totuna cu ,,filosoful ghilimelaru”. Dar nici departe nu este. Scrie la fel de prost și pare la fel de ,,dus”. Am mai observat că Dilly filosoful i se substituie mai pe sus. Halal împerechere. Dle Savu, se pare că îl cunoasteți. Să nu vă înșelați. Pe lumea asta sunt mulți nebuni. Unii se dau chiar ziariști…P.S. Am postat mai devreme un pamflet crezând că-l contracarez pe amicul Dilly. Iată că se pare că m-am înșelat. E altul…
Anonim
Savule, cred că ai greşit inițiala numelui : „F”, nu „B”, o dată ! Apoi, în loc de „ai ajuns aici”, mai potrivit ar fi fost „(noi) AM ajuns aici” , or ” (tu) ai trecut de la sentimente la…REsentimente !” etc. (…) !!? În aceşti termeni, „pupilul” poate avea ceva şanse sa-şi renege convenabil/acceptabil…TUTORELE …”politic” (aici, totuna cu „ideologic” : aşa răspunde un Stalin (pupilul) tutorelui său politic-ideologic, Lenin, după ce este criticat/demolat de un tutore neputincios (Lenin) -aflat după al 2doilea atac cerebral , în 1922, când Lenin este deposedat de către Stalin şi de funcția… supremă de Prim-Comisar al Prezidiului Sovietelor! Aşa, eşti, încă o dată, LAMENTABIL/complexat de personalitatea celui care îți este ca un „tată politico-ideologic” şi care…”te-a adunat” de pe …”coclauri”, unde erai un biet suplinitor navetist, şi te-a implantat…politic la „Gazetă”/organul Partidului , …editorialist ! Nerecunocător bătân, iconoclast ce eşti !…
Savu Gheorghe
Aș putea spune mult mai multe, dar caracterul meu format nu înnăscut nu-mi permite să atac un om la care am ținut.
Savu Gheorghe
Iti iert ieșirea asta, pentru că știu că ești un temperament vulcanic și abia mâine îți dai seama ce-ai făcut. Măcar de ți-ai fi trecut identitatea, atunci poate te-aș fi respectat mai mult, dar așa apărat de anonimat…renunț să mai continui…
Savu Gheorghe
Și asta pentru că nu-ți respect prezidențialul de la Vlădești!!! E dreptul meu să am ce opinie vreau.
Argeșel
Un actor ratat la bătrânețe, bunicel în tinerețe. Acum nu știe să mai înoade două vorbe, când vorbește liber. Fiu de învățător. Degeaba!
Argeșel
Scuze…,,înnoade”! Na, că m-am zăpăcit și eu. Da’ eu nu sunt scriitor ca alții…vai de mama lor…
Anonim
Auzi,bă, zăpăcit bătrân, tu eşti „pitic de grădină”, d’aia nu eşti scriitor, că la nivelul/tupeul tău, faptul că nu ştii să scrii corect gramatical ,”nu-i…problemă”!…
Anonim
Oricum, nu este nici bătrân, nici ramolit
și nici bolnav mintal ca tine. Iar la ,,scriitură” îți dă clase, compilatorule…
Anonim
A înnoda ! „nu ştie să mai înnoade (nu „inoade”!) două vorbe” …
Bătrânul Diaconu nu era preot ?!…sau „şi şi”!?
Argeșel
După cum se vede (conform orelor de postare) m-am corectat singur. Oricum, mulțumesc! Încerc să scriu cât pot de corect dar uneori, graba…sau chiar eroarea…
Anonimul filozof
Sfaturi de la bunica mea pentru nenea anonim :
Nu te duce unde nu te invita
Nu deschide frigiderul daca nu este casa ta
Nu suna dupa ora 10 noaptea
Nu te baga in ce nu te intereseaza
Nu vorbi despre ce nu intelegi..
Erau sfaturi de buna educatie si continua sa fie;pentru ca educatia ramane la moda
Anonim
Câtă răutate si invidie in unele comentarii,atacuri la persoană, etc!idiotilor….