În această perioadă a anului 2016 eram în plină campanie electorală pentru alegerile locale. Curgeau promisiunile de o parte şi de alta, dar câştig de cauză a avut, ca de obicei, PSD care a luat caimacul în Argeş: peste 70 de primării „cucerite”, majoritatea în Consiliul Judeţean, consilieri locali şi judeţeni cu duiumul…
Ce s-a ales de promisiunile făcute atunci? Nu prea multe! Doi ani au fost necesari numai pentru hârţoage şi abia în 2018 se pun în mişcare unele proiecte! Foarte puţine, altminteri.
Ce s-a făcut?
Când tragem linie la nivel judeţean vedem că prea multe nu s-au întâmplat. În afară de reabilitarea punctuală a unor drumuri şi poduri, a unor şcoli şi cu… inaugurarea unor toalete la şcoli nu ne-am ales cu mare lucru. Un plus ar fi recuperarea Vilei „Florica” din Ştefăneşti, lucru de salutat!
S-au semnat deja contracte pentru unele investiţii cu fonduri europene importante (reabilitarea cetăţii Poenari, a Muzeului Judeţean, a Galeriei de Artă şi a unor drumuri din sud), dar şi cu fonduri de la Guvern (lucrări la spitale în special şi la unele drumuri). Aşadar, suntem tot în stadiul de proiecte.
Vor fi licitaţii, eventuale contestaţii, aşa că, probabil, prin 2020, când se va termina şi actualul mandat, vom avea parte de ceva realizări!
Batem pasul pe loc
Ni s-a promis că vom avea pârtie de schi la Moliviş. Ioc, cum ar spune oamenii simpli: vechiul proiect a ajuns la coşul… DNA, iar CJ a alocat 16 milioane lei pentru unul nou.
Peste proiectul Moliviş tronează rugina şi bălăriileDe asemenea, staţiunile promise în masivul Leaota au rămas pe hârtie. Proiectele arată bine, dar avatarurile proiectului Moliviş au arătat că de la planşă la pârtia de schi efectivă e o cale mult prea lungă şi luminii s-o ajungă… Pe de altă parte, ni s-a promis reabilitarea unor monumente, dar nu s-a întâmplat nimic.
Şi pentru Grădina de Vară din Piteşti s-au făcut promisiuni, dar încă „se lucrează”.
Am auzit şi de intenţia de a construi un Observator astronomic la Cota 2000, în Făgăraş. Intenţie a rămas. Metrou uşor pe linia Piteşti-Mioveni – planurile sunt frumoase, dar metroul încă nu există. În ceea ce priveşte infrastructura, drumurile lasă mult de dorit.
Cârpeli s-au mai făcut, dar atât. Cât despre podul de la Căteasca, tot fără praguri suficiente de fund este şi tot în pericol rămâne! În fine, în plan turistic şi nu numai, „Drumul capitalelor” care leagă Câmpulung Muscel de Curtea de Argeş, Piteşti, Târgovişte şi Bucureşti a rămas tot… de căruţă!
Joc de glezne…
În vreme ce se derula campania pentru locale, se pregătea de zor şi campania din toamnă pentru alegerile parlamentare. Dacă ne aruncăm ochii peste programul electoral al PSD (ce să-i faci, tot ei au câştigat!), constatăm că suntem încă în joc de glezne…
Câteva exemple:
- Promovarea conceptului „Piteşti – Capitală de Regiune”; aţi văzut pe undeva să existe măcar o iniţiativă în acest sens?
- Extinderea şi modernizarea Spitalului Judeţean Argeş (sunt proiectele deja făcute);
- Susţinerea unei noi investiţii în sănătate: Spitalul Sf. Spiridon Mioveni (noroc cu primarul de la Mioveni care s-a zbătut pentru acest proiect!);
- Demararea investiţiei la autostrada Piteşti-Sibiu; în acest moment auzim deja sunetul căscatului de plictis al cititorilor sătui să tot audă despre autostrada care nu se mai face;
- Reluarea proiectului centura de Nord-Vest a municipiului Piteşti – primarul Cornel Ionică a făcut nenumărate drumuri la Guvern, Liviu Dragnea a venit şi a făcut promisiuni în Piteşti, dar lucrurile tot nu se mişcă;
- Susţinerea reabilitării a 100 km de drumuri judeţene şi comunale – au fost făcute eforturi în acest sens prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală;
- Dezvoltarea unui parc tehnologic în parteneriat public-privat; poveşti!
- Susţinerea industriei argeşene de automobile şi a celei de componente auto – de asta au protestat de câteva ori angajaţii de la Dacia pentru că nu se face, de exemplu, autostrada spre Sibiu.
- Dezvoltarea proiectului „Transfăgărăşan deschis 12 luni/an” – a fost reluată licitaţia pentru un studiu în acest sens…
Parcă ar fi numai ciorbă reîncălzită. Să vedem cât timp mai „înghite” cetăţeanul un asemenea fel de mâncare!
