Modernizarea magistralei feroviare București – Pitești, a doua cale ferată din Ţara Românească ca vechime, parte importantă din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), se regăsește între proiectele prioritare incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență.
Potrivit senatorului PNL de Argeș Dănuț Bica, analizele recente au arătat că sectorul de transport nu se constituie doar ca un vector de sprijin al celorlalte domenii de activitate, ci contribuie atât la aspectele de reziliență economică, cât și la potențialul de revenire accelerată în urma unor evenimente cu un impact negativ de amploare. Astfel, modernizarea infrastructurii de transport din România, în special a celei feroviare, mult rămasă în urmă, devine prioritară printre proiectele de investiții publice din țara noastră.
În acest context, Planul Național de Redresare și Reziliență reprezintă o oportunitate deosebită pentru extinderea, reabilitarea și modernizarea infrastructurii de transporturi din România prin finanțarea unor investiții deosebit de importante pentru care bugetul național nu a putut asigura resursele necesare.
Prin urmare, senatorul Dănuț Bica consideră că este de apreciat faptul că între proiectele prioritare incluse în Planul Național de Redresare și Reziliență se regăsește și cel referitor la modernizarea și electrificarea magistralei feroviare București-Pitești, parte importantă din Rețeaua Transeuropeană de Transport (TEN-T), care urmează să obțină o finanțare în valoare de 223 milioane de euro, fără TVA. Aceasta este a doua cale ferată din Ţara Românească ca vechime, fiind inaugurată la 13 septembrie 1872 și având o mare importanță economică și strategică încă de la punerea ei în funcțiune. Este neelectrificată, cu excepția a 9 kilometri între București și Chitila, este dublată doar pe tronsonul Golești-Chitila și nu a beneficiat de lucrări de reparații capitale din anul 1997, fapt care o înscrie între cele mai lente magistrale feroviare din țară. Modernizarea și electrificarea acestei linii, generând creșterea vitezei de circulație a trenurilor pentru mărfuri și călători, va stimula transportul pe calea ferată, mult mai puțin poluant decât cel rutier.
Având în vedere faptul că investițiile finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență trebuie pregătite și finalizate relativ rapid, până în anul 2026, senatorul PNL de Argeș Dănuț Bica i-a solicitat Ministrului Transporturilor și Infrastructurii, Sorin Mihai Grindeanu, de la tribuna Senatului României, să răspundă la următoarele întrebări referitoare la acest obiectiv:
1. Care sunt termenele pe care vi le propuneți pentru demararea, respectiv finalizarea efectivă a lucrărilor de modernizare și electrificare a magistralei feroviare București-Pitești?
2. Care sunt lucrările ce fac obiectul proiectului? Pe lângă modernizarea și electrificarea căii de rulare a trenurilor va fi realizată și reabilitarea stațiilor de cale ferată, ținând cont că majoritatea se află într-un stadiu avansat de degradare?
3. Ce regim de viteză va fi permis pentru trenurile de călători și pentru cele de mărfuri după finalizarea lucrărilor de modernizare și electrificare pe această magistrală feroviară care reprezintă o componentă importantă a Coridorului IV Pan-European Feroviar?
Calea ferată București – Pitești va fi modernizată până la finalul anului 2026, urmând a fi realizate multiple lucrări de reînnoire cu scopul de a mări viteza de circulație a trenurilor de călători la 120 km/h, iar a celor de marfă la 80 km/h.
La întrebările senatorului Dănuț Bica, Ministerul Transporturilor și Infrastructurii a făcut mai multe precizări cu privire la calendarul proiectului de reînnoire a liniei de cale ferata București – Pitești, care este următorul:
– trimestrul 1 – 2022 – finalizarea documentației de atribuire;
– trimestrul 2 – 2022 – lansarea procedurii de atribuire;
– trimestrul 1 – 2023 – finalizarea procedurii de atribuire cu semnarea contractului de execuție lucrări;
– trimestrul 2 – 2023 – începerea execuției lucrărilor;
– trimestrul 4 – 2026 – finalizarea lucrărilor.
După încheierea lucrărilor, viteza maximă de circulație a trenurilor pe întreaga lungime a liniei va fi de 120 km/h pentru trenurile de călători și de 80 km/h pentru trenurile de marfă.
